În prima zi de închisoare a tatălui său, Kuzgun a primit din partea acestuia o monedă spunând că e tot ce are. L-a întrebat ce ar putea face cu acei bani, iar Kuzgun a spus că Kumru și Kartal au suferit foarte mult când a fost dus de acasă și doar vata de zahăr i-ar putea bucura, de aceea le va lua vată de zahăr…
„Fiul meu deștept!„ a spus tatăl, apoi i-a propus să păstreze moneda, dar să mai aștepte puțin și, când va fi eliberat, în ziua dreptății, le va cumpăra câte trei bucăți de vată de zahăr.
Kuzgun a spus că este o idee mult mai bună și a rămas să le cumpere după ce tatăl va fi eliberat.
De aici, moneda pe care o poartă Kuzgun mereu și scena cu vata de zahăr.
După ce Rıfat Bilgin a fost condamnat la zece ani de închisoare, dovezile lui Kuzgun date procurorului cântărind cel mai mult (întâlnirile pe care Dila le-a avut cu șoferii pentru a-i convinge să-și asume ei vina și, până la urmă, s-a trezit reclamată de procuror pentru a fi exclusă din Barou, deci pentru a rămâne fără profesie), Kumru și Kartal erau foarte mândri de mama lor, de tot ceea ce i-a spus ea lui Rıfat când l-a văzut cu cătușele(că plătește pentru ziua în care soțul ei a fost dus nevinovat etc):
Kumru: Câte i-ai mai spus,mamă! Leoaico!
Kartal: Tigroaică!
Kuzgun: Frați Cebeci! Ia veniți încoace.
Nu v-am spus să stați,v-am spus să veniți.
Ia să luați cât vreți…
Kumru: În ziua aia, când am fost în vizită în prima zi, tu ne-ai spus ceva. O să vă iau vată de zahăr… dar tata a spus că atunci când se va face dreptate.
Kartal: Și tu întrebai ce e aia dreptate…
Kuzgun: Tot despre suflet… Hai, mâncați, să vă văd…
Tatăl: Atâta am. M-ai prins nepregătit. Ce poți face cu ăștia? Să ne gândim.
Kuzgun: Eu știu. O să iau vată de zahăr pentru Kumru și Kartal. S-au întristat mult. Cel mai mult, asta o să-i bucure,
Tatăl: Fiul meu deștept!
Sau putem face altceva. Nu te atinge de ăștia și când voi putea ieși de aici, când se va face dreptate, mai punem niște bani și vă iau câte trei fiecăruia.De acord?
Kuzgun: De acord. Ar fi mai frumos așa.
Acea zi va veni, nu-i așa, tată?
Tatăl: Banul ăsta să fie pentru tine mereu speranța pentru acea zi.
De acord?
Kuzgun: … Kumru și Kartal mai așteaptă un pic pentru vata de zahăr.
Dar un pic.
Kuzgun: Să vă văd…
Kuzgun: Hai, la revedere.
Și s-a dus la mormântul tatălui…
Descoperă mai multe la VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 
Wouuu,Multumim!!!! Ce surpriza ne-ati facut!
Una dintre cele mai emotionante scene a episodului de aseara! L-am urmarit, n-am inteles dialogurile dar din expresivitatea remarcabila a lui Meryem, Kumru , Kartal si in special a lui Kuzgun, m-a emotionat. Urmarind din nou pe blog cu traducere aceasta scena plina de sensibilitate, mi-au dat lacrimile. In ceeace il priveste pe Baris, e de prisos sa mai exagerez in laude, modul in care a jucat, fara pic de patetism, din priviri…..felul in care s-a identificat cu Kuzgun, cum ne-a facut sa intelegem drama personajului, puterea de caracter si calitatea acestuia, sacrificiile de care e in stare, determinarea lui in a-si atinge promisiunile facute ….. da masura talentului si calitatilor lui de actor.
P.S> Si nu ma pot abtine sa nu ma gandesc din nou la acel domn care zicea ca este un actor lipsit de expresivitate…….cata invidie!!!!!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Exact, fara patetism. De obicei nu imi plac barbatii care plang in filme si mi se pare ca exagereaza de cele mai multe ori. Pe Baris l-am simtit profund identificat cu personajul si demn , plansul neexagerat , nu e un plans de victima.
ApreciazăApreciază
Azi m-ați făcut foarte fericită, d-na Guler!Sunteți minunată și nu-mi vine uneori să cred cum aveți harul de a ne surprinde mereu plăcut cu astfel de articole emoționante, care pur și simplu ne lasă fără cuvinte.Plâng de fericire și nu am cuvinte pentru a vă mulțumi.😘🌹🌹🌹
Am plâns și aseară, plâng și azi și cu siguranța voi mai vărsa multe lacrimi pe tot parcursul acestui minunat serial, care sper din tot sufletul să aibă un drum frumos, lung și lin.Deși nu sunt o plângăcioasă, mă emoționează de fiecare dată Kuzgun, atât cel mare, cât și micuțul Kuzgun, atunci când văd cum le joacă ochii în lacrimi.Scena de aseară de la mormântul tatălui lui Kuzgun, a fost de o asemenea încărcătura emoțională, în pofida faptului că mama și fiul nu și-au spus nimic, încât instant au început să-mi țâșnească lacrimile din ochi.Emoția însă se simțea în aer, a fost o scenă excepțională.
Și când îmi amintesc acum acele cuvinte “ce îl califică pe Baris Arduc?”Asta înseamnă să fii actor în adevăratul sens al cuvântului, să treacă emoția de sticlă doar prin simpla ta prezența, fără să rostești măcar un cuvânt.Asta înseamnă sa fii inzestrestrat cu har, să transmiți emoții celor ce te privesc.
Baris reușește sa se transpună atât de bine in pielea personajului, încât ne face să credem, să simțim povestea, să empatizăm cu suferința lui Kuzgun.Probabil vi s-a întâmplat vreodată sau vi se întâmpla in acest moment să aveți pe cineva departe, cu care nu puteți comunica atât de des pe cât v-ați dori, pentru a afla dacă este bine, dacă îi lipsește ceva…o rudă de sânge, sau un prieten apropiat sau pe cineva foarte drag…Vă vine să credeți că așa simt eu acum pentru Kuzgun?M-a făcut să cred atât de tare în povestea lui, în durerea strânsă in sufletul lui timp de 20 de ani, în chipul acela de copil, pe care îți dorești sa-l consolezi, când vezi cât de mult i-a lipsit afecțiunea părinților, prezența fraților…Îi înțeleg până și privirea aceea glaciala, pe care o are uneori, îi văd zbuciumul interior și aștept cu nerăbdare săptămâna următoare, pentru a vedea ce i se mai întâmpla, prin ce situații neplăcute îl va mai face viața să treacă…exact ca în exemplul anterior despre care vă spuneam, cum se întâmpla în cazul cuiva drag de departe.E credibil, iar asta înseamnă că își merită toate laudele, nu și-a dobândit acest statut datorită fizicului lui.Dar asta e, m-am obișnuit, unii oameni nu pot vedea pădurea din cauza copacilor și le este mult mai ușor sa critice, decât să privească cu mult mai multă atenție în substrat…le este mult mai facil să privească lucrurile într-un mod superficial.
O zi frumoasă tuturor prietenilor blogului și dvs., doamna Guler!Vă mulțumesc din suflet pentru bucuria pe care mi-ați făcut-o astăzi!
ApreciazăApreciat de 2 persoane