Dragostea iubește coincidențele

Anul trecut, azi.

VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA

Nesrin Cavadzade și Elif Doğan au interpretat pentru filmul „Aşk Tesadüfleri Sever 2/Dragostea iubește coincidențele„ care este de astăzi în cinematografe, melodia anilor ’60 „“Bir Rüya Gördüm/ Am avut un vis” 

Filmul are în rolurile principale pe: Nesrin Cavadzade, Yiğit Kirazcı, Elif Doğan și Aytaç Şaşmaz. Din distribuție mai fac parte: Zuhal Olcay, Uğur Polat, Levent Can, Erkan Can, Türkü Turan, Hülya Gülşen, Eli Mango.


Bir Rüya Gördüm Dün Gece/ Am avut un vis azi noapte
Sürseydi Keşke Ömrümce/Ce bine ar fi fost dacă ar fi durat o viață
Öyle Güzeldi Ki Her Şey, Her Yer/Era atât de frumos totul, fiecare loc
Yıldızlarla Dolu Bir Yolda/Pe un drum plin cu stele
Yürüyorduk Seninle El Ele/Mergeam ținându-ne de mână
Bulutların Üstünde Bir Yerde/ Undeva, deasupra norilor
Gözlerindeki Işığı/Licărirea ochilor tăi
Görmemiştim Hiç Böylesine/Nu am mai văzut-o așa
Güneşten Bile Parlaktı İnan /Era…

Vezi articolul original 42 de cuvinte mai mult

Cel mai popular actor

SOMERA (servicii de măsurare, analiză și cercetare social media) a dat publicității clasamentul 2020 al celor mai populari actori.

Clasamentul este condus de OZAN DOLUNAY, are la bază postările din social media și nu trebuie să fie confundat cu audiențele TV constatate de TİAK autorizat de RTÜK.

Fiecare își construiește propriul tron spre care trebuie să tindă

KEREMCEM a fost invitat la emisiunea „Vapurda Çay Simit Sohbette/De vorbă, la un ceai și covrigi, pe vapor„ de pe TRT1.

A fost un tur de Bosfor într-o zi destul de rece.

Întrebarea cu care era șteptat KEREMCEM a fost: „De ce apa dintr-un pahar nou este rece?„.

În drum spre realizatorul emisiunii, Keremcem a mărturisit că așteaptă de ani buni să vină în această emisiune, programul nu i-a permis, iar acum a nimerit într-o zi foarte rece.

A strigat în gura mare către Bosfor:

„Istanbul, tu ești mare sau eu sunt mare?!„

Nu, nu este o aroganță a lui Keremcem, ci o replică a lui İbrahim Tatlıses dintr-un film în care tânărul venit din provincie, a primit lovitură după lovitură în Istanbul, iar tocmai când să se dea bătut, s-a îndrăgostit și a strigat către Bosfor: „Istanbul, tu ești mare sau eu sunt mai mare?„, apoi (eu nu am văzut filmul) ar fi dat și norocul la loterie peste el, ar fi cumpărat, rând pe rând, fabricile celor care l-au făcut să sufere etc..

Keremcem le-a mărturisit realizatorului TV și căpitanului că vaporul îi este familiar pentru că în 2000-2001 a lucrat pe un vapor grecesc care organiza excursii de la Bodrum pe insulele grecești, are și un prieten grec, Apostolis Constantine Takis, cu care păstrează legătura, atunci a învățat sirtaki, dansul lui Zorba.

A fost întrebat, chiar la urcare pe vapor, „De ce apa dintr-un pahar nou este rece?„.

A încercat un răspuns, dar a spus că proverbul e o eroare.

Pe vapor, gazda emisiunii i-a spus că proverbul „Apa dintr-un pahar nou este rece„ înseamnă că noutățile, lucruri, persoane din viața unui om arată întotdeauna într-un mod plăcut.„, iar Keremcem i-a spus că o noutate este și faptul că ei se cunosc și nutrește speranța ca prietenia lor să fie trainică.

„Viața are parole, parole au și oamenii. Cum trebuie să fie cheia unui om pentru a putea intra în sufletul dumneavoastră?„ a fost întrebat, iar Keremcem a răspuns: „Este ușor să se intre în sufletul meu. Nu mă apropii de oameni cu semne de întrebare. În felul acesta am pierdut, dar am și câștigat mult… Este greu să rămâi în inima mea. „

A mai fost întrebat dacă au existat promisiuni pe care și le-a făcut și dacă s-a ținut de acestea și a răspuns:

„Cea mai importantă e promisiunea față de sine. În general și-a respectat promisiunile, exceptând una: aceea de a nu se îndepărta de muzică orice-ar fi. De aceasta s-a ținut parțial deoarece actoria l-a îndepărtat un pic de muzică. În perioada pandemiei a fost o revenire în sine și a început să se ocupe iar de muzică și se va ține și de această promisiune.

Și-a mai prmis că nu va da voie ca inima să devină rea și e sigur că a reușit, de aceea este împăcat și e ceea ce contează cel mai mult.

A mai fost întrebat dacă a avut idoli în adolescență/tinerețe cu care ar fi vrut neapărat să se fotografieze așa cum are el acum fani care vin chiar și de departe să facă fotografii cu el.

A spus că el era mai reținut, dar asculta Scorpions, Metallica, rock, iar când aceștia au avut concerte la Istanbul, el avea examene și nici nu a putut ajunge la concerte. A spus că, pe măsura posibilităților, el nu a respins nicio solicitare a cuiva de a se fotografia cu el.

Întrebat dacă există ceva despre care ar putea spune că un om interiorizat nu poate face în acest domeniu, Keremcem a spus că depinde de cum evoluează procesul de producție, el era interiorizat, dar a devenit mai social odată cu faptul că a fost cunoscut și acceptat de oameni pentru cântecele lui, pentru actoria lui. În acest fel vede diferența dintre cel ce compunea atunci și cel ce compune acum, omul nu se schimbă, dar i se pot schimba unele particularități.

A mai spus că muzicianul Atilla Özdemiroğlu i-a spus că fiecare își construiește propriul tron și trebuie să-l aibă ca obiectiv. Nu trebuie să vrei să fii precum altcineva, nu e nevoie să te aștezi pe matrițe/șabloane.

A mai mărturisit că este adeptul echilibrului, este capricorn cu ascendent în balanță.

A mai fost întrebat „Dacă ați considera că sunteți un bun paznic, ce v-ați fi dorit să păziți?„

A răspuns că și-ar fi dorit să fie paznicul sincerității, ar apăra-o la nesfârșit.

A mai spus că scria cândva despre cum se poate face distincție între buna și proasta actorie și dacă are legătură cu studiul și că a ajuns la concluzia că are legătură cu sinceritatea. Sinceritatea se înțelege, iar actoria bună e cea sinceră.

Trecând pe lângă Palatul Çırağan, un palat otoman, care datează din secolul al XIX-lea, iar acum hotelul Çırağan Palace Kempinski, Keremcem și-a exprimat încântarea glumind că, de acum încolo, Keremcem va fi invitatul permanent al emisiunii, singurul invitat.

Au mai vorbit despre faptul că sunt pe mare și că în viață, de cele mai multe ori, luăm ceea ce este la suprafață, dar uneori ne confruntăm cu ce vine din adâncimea vieții, referindu-se la greutăți și a fost întrebat care ar fi cea mai dificilă adâncime și Keremcem a răspuns că se spune că atunci când te scufunzi trebuie să te scufunzi până când picioarele ating fundul pentru a-ți putea lua din nou elanul necesar pentru a ajunge la suprafață. E despre a vedea unde te-ai scufundat și poate fi sentimental, material sau al percepției omului despre succes.

Gazda emisiunii i-a dat un exemplu din trafic când el, cu rulota lui, sunt mereu depășiți de mașini și se bucură când depășește și el căruțe, tractoare etc. L-a întrebat dacă e ceva ce Keremcem vrea să depășească, să întreacă și Keremcem a răspuns că el este mereu într-o competiție cu sine.

A mai fost întrebat dacă în viața de zi cu zi răspunde întrebărilor simple cu simplitate sau complexitate și a mărturisit că de obicei răspunde lung și obiceiul îi este cunoscut în cercul lui de prieteni din liceu și facultate. În mintea lui se formează un tablou și trebuie să-l întregească prin răspuns, motiv pentru care, când este întrerupt, le și spune că n-au înțeles.

I s-a spus că este un om cu notorietate, este cunoscut fie pentru actorie, fie pentru cântece, dar să zicem că se află la un templu din India și vine un Buddha lângă el și îi cere să se prezinte. Ce i-ar spune? I-ar spune că e din Turcia și că e actor și cântăreț?

A răspuns că nu i-ar fi adresat întrebarea așa și el nu i-ar fi răspuns.

A mai mărturisit că uneori își face autocritică pentru faptul că vorbește mult, de parcă vrea să se facă înțeles, să se exprime, că, de fapt, cea mai mare dorință a omului este aceea de a se face înțeles, de aceea vorbește.

Este o vorbă în sensul că atunci când omul a început să vorbească, au început și războaiele.

El vrea să se exprime pentru că are un mod detaliat de a gândi.

Gazda i-a mai spus că într-o compoziție, gândurile se transformă în ceva concret, o bucată de hârtie, o compoziție, un text. Gândurile se transformă în obiecte. Dar creația se transformă ulterior în gânduri?

Keremcem a spus că este interesat de arta modernă și dacă în trecut omul picta ceea ce vedea, mai târziu a început să picteze ce simte. În arta modernă, mai mult decât ceea ce vede și simte artistul, este ceea ce simte publicul, cel care vede opera. Așa și în melodii. Compui o melodie cu un anumit sentiment, dar devine cu totul altceva care depinde de sentimentele celui care ascultă melodia.

La fel se întâmplă cu o carte, pe care o poți percepe altfel în diverse momente și într-un film pe care îl poți percepe altfel la a doua, a treia vizionare.

Și au ajuns la momentul în care Keremcem a cântat una din cele mai cunoscute melodii ale sale, de fapt, o melodie compusă din două mai vechi: „Așk oyunu/Jocul dragostei„ și „Kadife kelepçe/Cătușe de catifea.„

Vă las să-l ascultați pe KEREMCEM, iar eu voi continua, dar nu azi, cu partea a doua.

Pentru azi e de ajuns, nu-i așa?

Foto: INSTAGRAM

Farah Zeynep Abdullah, mărturisire și cântec

Actrița de succes Farah Zeynep Abdullah a mărturisit, într-o conversație pe aplicația Clubhouse, că a făcut examinările necesare în baza suspiciunii apariției afecțiunii SM “(scleroză multiplă).

„În afară de hernia mea cervicală, am și probleme cu tiroida. În timpul controalelor, medicii au suspectat existența MS. Chiar mi s-a făcut de două ori puncție lombară (i s-a luat lichid din coloana vertebrală). La prima mi s-a făcut anestezie locală. Peste o săptămână, când s-a făcut cu anestezie generală, mi-a venit în minte rolul din filmul ‘Şampiyon/Campionul*’. Acolo am dat viață unei fete bolnave de cancer. Mi-am spus că am văzut această scenă, am trăit așa ceva.„ a spus actrița.

Rezultatele investigațiilor au arătat că actrița nu are scleroză multiplă.

Sursa: Hürriyet

*Jurnalista Birsen Altuntaș scria despre filmul „Campionul„ că regizorul Ahmet Katkısız a reuşit un film- legendă, iar prestația actoricească  a actriței Farah Zeynep Abdullah este de OSCAR.

Haideți să o ascultăm cântând!

În adâncul tristeții

„Oameni mici se nasc fără teamă, neștiutori

Oameni mici trăiesc o speranță.

Oameni mici cresc privind fără speranță.

Oameni mari mor fără iubire,

iar zilele trec precum un potop

și anii mă iau de la tine ca pe o jucărie anonimă, o păpușă țăndări,

ca pe o tristețe,

ca pe cineva care nu s-ar fi născut vreodată,

nu s-ar fi născut…

iar ieri trece obosit precum vântul,

ca pe o tristețe

ca pe cineva care nu s-ar fi născut vreodată,

nu s-ar fi născut…„

Versuri – Muzica: Çiğdem Erken

Interpretare- Farrah Zeynep Abullah

https://viatacuaromadecafea.com/2018/12/07/farah-zeynep-abdullah-prestatie-actoriceasca-de-oscar/