Eroare
Acest video nu există
Osman: Frate! Frate!
Faruk: Știi când nu e nevoie să mai asculți pe cineva, Osman?
Când îi prețuiești.
Când citești în ochii lui ca într-o carte.
Eu nu am înnebunit în acea seară dintr-o beție prostească.
Am înnebunit citind rușinea din ochii tăi.
Nu știu cum să fac față situației ăsteia.
Sunt sigur că ai o explicație.
Dar eu nu știu cum să fac față situației după cele auzite.

