Bergüzar Korel a postat o melodie și ne cere să-i acordăm trei minute și cincizeci și patru de secunde.
Desigur!
Pasărea albastră e mereu beată
E și un pic supărată pe noi
De aceea ne ignoră
Deși avea cântece frumoase
Pentru stele și mări
Dar nu ni le cântă
Tace
Ca niște mâini vinovate
Ca trenurile goale de pe peron
Ca tunelurile fără capăt
Vino, nu te întrista
Zboară legănându-te
Eu nu pot veni, dar tu du-te și plimbă-te puțin
Au crezut că e o glumă a coțofanei
Papagalii și păsările de companie
Poate că sunt prieteni
Au înnegrit totul precum corbii
Rândunicile și vrăbiile
Ne-au mințit puțin
Am fost prea naivi
Ca niște minciuni mici și inofensive
Precum cei care fug de ploaie
Precum cei care pierd toate vapoarele
Vino, nu te întrista
Zboară legănându-te
Eu nu pot veni, dar tu du-te și plimbă-te puțin
Pasărea albastră e parcă un vis
Între sprâncene și ochi
Între noapte și zi
Chiar și străzile se intersectează
Umbrele care țin de soare
Noi doi suntem la fel
Dar trebuie să știm
Ca luminile care nu au putut străluci
Precum ceainicele acoperite de calcar
Precum oamenii care nu s-au iubit niciodată
Vino, nu te întrista
Zboară legănându-te
Eu nu pot veni, dar tu du-te și plimbă-te puțin
Pasărea albastră e mereu beată
Puțin supărată și pe noi
(Bülent Ortaçgil – Pasărea Albastră)

Comentarii despre articol