Una dintre cele mai importante figuri ale muzicii din Turcia, Sertab Erener, a lansat un proiect semnificativ pentru a marca Ziua Internațională a Femeii. „Tuz” (Sare), cu versuri și muzică scrise de Sezen Aksu și produsă de Sertab Erener, este o piesă specială care vorbește despre solidaritatea feminină și puterea creației colective.

Piesa, care se concentrează pe puterea femeilor de a se înrădăcina, de a crește, de a vindeca și de a transforma, atrage atenția prin limbajul poetic și narațiunea puternică. „Tuz” este mai mult decât o simplă piesă muzicală; este un manifest dedicat memoriei comune, muncii și solidarității femeilor.

Sertab Erener este însoțită în acest proiect de Ceylan Ertem, Karsu, Selin, Sena Gül, Öykü Dörter, Eftalya Yağcı și Safiye. Lucrarea, care reunește opt artiste, prezintă o narațiune colectivă și puternică prin fuziunea diferitelor culori muzicale.

Chromas asigură aranjamentul coral al piesei. Îmbogățită grație contribuției celor 14 coriste, „Tuz” se transformă într-o expresie simbolică a solidarității feminine prin structura sa polifonică.

Iată și traducerea versurilor piesei:

Hei, mintea mea plină de griji, sunt eu!

Sunt începutul care dă naștere vieții.

Sunt fiică, femeie, mamă, iubire,

Sunt indestructibila piatră a răbdării.

Sunt viață în sufletul tău, cea mai fidelă companioană,

Înainte de tine și după tine, secretul tău, confidenta ta,

Sunt esența ta, sunt cuvântul tău,

Sunt ochiul tău care se vede pe sine.

Sunt sămânța spicului de grâu,

Sunt exilul măslinului,

Sunt pământul din brațele mamei,

Sunt sarea lacrimilor rănii.

Hei, mintea mea plină de griji, sunt eu!

Sunt începutul care dă naștere vieții.

Sunt fiică, femeie, mamă, iubire,

Sunt indestructibila piatră a răbdării.

Sunt viață în sufletul tău, cea mai fidelă companioană,

Înainte de tine și după tine, secretul tău, confidenta ta,

Sunt esența ta, sunt cuvântul tău,

Sunt ochiul tău care se vede pe sine.

Sunt sămânța spicului de grâu,

Sunt exilul măslinului,

Sunt pământul din brațele mamei,

Sunt sarea lacrimilor rănii.

Sunt ghiocelul care înflorește din întunericul iernii,

Cea care face din nimic apă și pâine.

Sunt sămânța spicului de grâu,

Sunt exilul măslinului,

Sunt pământul din brațele mamei,

Sunt sarea lacrimilor rănii.

La mulți ani tuturor cititoarelor blogului! Vă doresc o viață precum o perpetuă primăvară. Să aveți parte de sănătate, putere interioară, minte limpede și cei mai buni oameni să vă fie alături. Și să ne vedem zi de zi, cât să savurăm o cafea, pentru a afla noutăți despre actualitatea actorilor turci.

Vă îmbrățișez cu mult drag!

Și, înainte de orice, să fie PACE!