Bine, așa să fie dacă tu vrei așa
Nu pot, nu pot să-l opresc pe cel care pleacă
E clar că nu vrei să-mi frângi inima
Nu pot, și nici nu vreau să te rănesc, ce mai!
Cel care a plecat, a plecat deja
Nu pot, nu pot să-i blochez drumul
Ca un copil obișnuit cu iubirea cumpărată
Care se plictisește repede de orice jucărie
Îmi voi urma și eu drumul
Nu mă las călcată în picioare
Dar nici nu-mi plimb inima pe unde apuc
Merg și-mi duc durerea cu mine.
Vreau să-ți fie dor de mine, să-ți fie foarte dor
Întristează-te, întristează-te o vreme
Măcar să se formeze o crustă subțire
Să aducă un pic de echilibru.
Reclame
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 