Astăzi, 5 decembrie, este oficial Ziua Internațională a Cafelei Turcești!
Eram curioasă ce știe Grok despre această zi și iată ce mi-a scris:
„Data a fost aleasă în 2015 de către UNESCO, odată cu înscrierea „Tradiției și culturii cafelei turcești” în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. De atunci, în fiecare an pe 5 decembrie, iubitorii de cafea din întreaga lume (și mai ales în Turcia, Balcani, Orientul Mijlociu și Caucaz) celebrează această băutură cu spumă deasă și ritualul ei unic.
De ce este cafeaua turcească atât de specială?
- Se prepară nefiltrată Cafeaua este măcinată extrem de fin („ca pudra”), apoi fiartă încet într-un ibric (cezve/ibrik) împreună cu apă și (de obicei) zahăr. Zațul rămâne pe fundul ceștii – de aici și expresia „a bea cafea până la zaț”.
- Are spumă (köpük) – semnul unei cafele perfecte O cafea turcească bună trebuie să aibă o spumă bogată și catifelată deasupra. Turcii spun că „fără spumă, nu e cafea”.
- Nu se amestecă niciodată după turnare. Se toarnă încet în ceșcuțe mici (fincan), se lasă 1–2 minute să se așeze zațul, apoi se bea cu înghițituri mici, savurând aroma intensă.
- Cum îți place?
Sade → fără zahăr (amară ca viața uneori)
Az şekerli → puțin zahăr
Orta → medie (cea mai comandată)
Şekerli → foarte dulce (ca iubirea)
Un pic de istorie și geografie
Cafeaua a ajuns în Istanbul în 1554–1555, adusă de doi comercianți sirieni (Hakam din Alep și Şems din Damasc). Primul local public de cafea (kahvehane) s-a deschis în cartierul Tahtakale și a devenit rapid loc de întâlnire pentru poeți, intelectuali și… conspiratori (de aceea au și fost interzise de câteva ori de-a lungul istoriei).
Astăzi, cafeaua turcească nu e doar „turcească”:
- În Grecia e „ellinikós”
- În Armenia „haykakan soorj”
- În Bosnia „bosanska kafa”
- În România o știm drept „cafea la ibric” sau „cafea turcească”
Toate au același principiu: fiartă lent, servită cu respect și băută cu poftă de vorbă.
Cum o faci acasă ca să iasă perfectă (rețeta clasică)
Ingrediente (pentru 2 persoane):
- 2 ceșcuțe mici de apă rece (aprox. 120–140 ml)
- 2 lingurițe rase de cafea turcească măcinată foarte fin
- Zahăr după gust (1 linguriță per ceașcă pentru „orta”)
Mod de preparare:
- Pune totul în ibric.
- Amestecă o singură dată înainte să pui pe foc.
- Fierbe la foc mic-mic. Când începe să facă spumă și să se ridice, ia imediat de pe foc (nu lăsa să dea în clocot!).
- Lasă spuma să se așeze 10 secunde, apoi mai pune o dată pe foc până se ridică din nou.
- Toarnă încet în cești, încercând să împărți spuma egal.
Servire tradițională: cu un pahar de apă rece înainte (ca să-ți „curețe” papilele) și ceva dulce alături – rahat, ciocolată, halva sau baclavale.
Așadar, astăzi, 5 decembrie 2025, ia ibricul, cafeaua fin măcinată și fă-ți o cafea turcească cum scrie la carte. Apoi întoarce ceașca și vezi ce-ți rezervă zațul… probabil o zi plină de spor și de oameni dragi.
„Bir fincan kahvenin kırk yıl hatırı vardır./ O ceașcă de cafea nu se uită timp de 40 de ani”
Ghicitul– cea mai frumoasă scuză de bârfit După ce bei cafeaua, întorci ceașca pe farfurioară, o lași să se răcească și… începe spectacolul. Inimă = dragoste, pasăre = vești bune, șarpe = dușman, copac = dorințe care se împlinesc. (Și da, aproape întotdeauna iese „vei cunoaște un bărbat/brunet/înalt/cu ochi verzi” – magia zațului nu dă greș niciodată).„
P.S. Grok a spus tot ce e de spus. Eu vă ofer cafeaua! ☕❤️🧿✨

Statisticile mă anunță că acesta este articolul cu numărul 16.000 pe blogul „Viața cu aromă de cafea„. Vă mulțumesc!


















































Comentarii despre articol