„A fost întocmit un rechizitoriu prin care se cere o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 1 an pentru componentele trupei Manifest și pentru Aydeed (Ayça), care a urcat pe scenă și a cântat alături de acestea, sub acuzația de „comportament indecent prin expunere publică”.
În rechizitoriu, declarațiile componentelor trupei sunt rezumate astfel: „Acestea au susținut că au susținut un concert la Küçükçiftlikpark, că în timpul concertului nu și-au expus în niciun fel organele genitale, că coregrafiile folosite în spectacolul de dans au fost coregrafii utilizate la nivel internațional în întreaga lume, că ținutele purtate pe scenă sunt ținute de scenă universale, folosite la nivel global, că concertul a fost unul +18 și cu bilete, fără spectatori minori, și că nu știau dacă spectacolul lor va fi transmis la televizor sau pe canalele de socializare.”” Sursa: Ceylan Sever (Habertürk)
Ce frumos au cântat cu Zeynep Bastık!
„Am fost atemporali de la început
Credeam că ne va fi mereu bine
Niciun compliment nu e de ajuns
Dacă nu faci să se simtă.
Lacrimi vărsate în zadar
Nu voi mai fi niciodată tristă
Ești drăguț, vei găsi pe altcineva
Nu-ți face griji.
Am răbdat, m-am ținut să nu plec
Nu vreau să te rănesc, crede-mă
Dar ai pierdut, oricât ai ascunde adevărul
Fiecare atingere e mai distantă
Totul pare frumos, dar urmele trecutului nu dispar
Răceala ta îmi fură somnul, dar inima mea acceptă
Dacă-mi privești ochii, ai grijă, să nu cazi în abis
Spune, oare te vor iubi ca mine?
Am fost atemporali de la început
Credeam că ne va fi mereu bine
Niciun compliment nu e de ajuns
Dacă nu faci să se simtă.
Lacrimi vărsate în zadar
Nu voi mai fi niciodată tristă
Ești drăguț, vei găsi pe altcineva
Nu-ți face griji.
M-am pierdut lângă tine, mintea-mi e în haos
Îmi voi găsi drumul, m-am obișnuit
Mi-ai depășit răbdarea demult, și totuși
Nu mai vorbi, să se termine de la început
Acum lasă-mă în pace
Chiar dacă inima mea bate pentru tine
Mă poate face să plâng brusc
Totul pare frumos, dar urmele trecutului nu dispar
Răceala ta îmi fură somnul, dar inima mea acceptă
Dacă-mi privești ochii, ai grijă, să nu cazi în abis
Spune, oare te vor iubi ca mine?
Am fost nepotriviți de la început
Credeam că vom rămâne mereu bine
Niciun compliment nu e de ajuns
Dacă nu faci să se simtă.
Lacrimile vărsate în zadar
Nu voi mai fi niciodată tristă
Ești drăguț, vei găsi pe altcineva
Nu-ți face griji.”
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 