Fiecare album lansat a avut un succes răsunător… Melodiile sale au devenit aproape legendare. Desigur, prin actorie, Keremcem a cucerit inimile a milioane de oameni. Celebrul artist a realizat un videoclip pentru piesa „*Hala Sıcak” de pe albumul său intitulat 6.
BUNĂ, BINE AI VENIT LA „HABER CADDESİ”! ÎN PRIMUL RÂND, CUM A ÎNCEPUT MUZICA PENTRU KEREMCEM ȘI CUM S-A PRODUS TRECEREA LA ACTORIE? NE POȚI POVESTI PUȚIN?
Muzica a fost prezentă în viața mea încă din copilărie. Cu motivația oferită de mama mea, am început să iau lecții de pian. În paralel, desenam; pe scurt, eram un copil atras de artă. În anii de liceu, am învățat să cânt la chitară, instrumentul indispensabil al muzicii hard rock pe care o ascultam. Reacțiile oamenilor îmi plăceau; să cânt, să fiu pe scenă era o adevărată plăcere. Totuși, am cântat mai ales piese lente și emoționale, pentru că am o voce romantică și calmă. Am ales să merg spre melodii care mă făceau fericit și care le plăceau și ascultătorilor. În timpul facultății, la Universitatea Ege, am început să compun. Împreună cu Yunus Adak, un prieten apropiat, am creat piese precum „Nerelere Gideyim/Încotro să merg” sau „Aşk Bitti/Dragostea s-a sfârșit” și am cântat la evenimentele universității. Mai târziu, am făcut muzică live în câteva cluburi din Izmir. Când am absolvit, singurul meu dor era să fac muzică. Am venit la Istanbul ca să-mi fac auzite piesele și am început să pregătesc un album. Apoi, drumurile mele s-au intersectat cu Aykut Gürel. Am realizat exact albumul pe care mi-l doream, înregistrat în stil „hücum” (live) și cu instrumente cântate live. Albumul lansat în 2004 a avut un impact mare. Ulterior, am primit o propunere pentru un serial. Fatih Aksoy, care mă văzuse într-un program TV, mi-a oferit rolul principal în serialul „Aşk Oyunu/Jocul Dragostei”, pentru care era în căutare de mult timp. M-am întrebat: „Oare merge, oare nu?” și, dintr-odată, m-am trezit pe platourile de filmare. Deși la început am fost reticent, am ajuns să iubesc actoria. Procesul de creare a unui personaj și atmosfera de pe platou mi-au adus o mare bucurie, iar în timp m-am dezvoltat în acest domeniu.
SĂRBĂTOREȘTI CEA DE-A 20-A ANIVERSARE A CARIEREI CU ALBUMUL TĂU INTITULAT 6. CU CINE AI COLABORAT PENTRU ACEST ALBUM? ȘTIM CĂ PREGĂTIREA ȘI ÎNREGISTRAREA AU DURAT DOI ANI. NE POȚI POVESTI DESPRE PROCESUL DE PREGĂTIRE?
Da, la cea de-a 20-a aniversare a carierei mele, am lansat al șaselea album. Acest album a luat naștere în timpul pandemiei, printr-un proces de compunere care a început atunci. Am reluat colaborarea cu prietenii mei de la universitate, despre care am menționat mai devreme. În acea perioadă, mi-am dat seama cât de mult îmi lipsise să compun și să cânt, ca o modalitate de a-mi păstra sănătatea mintală. Nu dau vina pe actorie, dar să le faci pe amândouă intens în același timp e destul de dificil. Din acest motiv, am stat o vreme departe de muzică. Totuși, am vrut să adun piesele create în acest proces într-un album. Primii care au contribuit au fost prietenii mei de la universitate, Yunus Adak și Emrah Șahin, cu care am început acest proiect. Două sau trei aranjamente au fost realizate de Alper Erinç, iar un alt aranjament a fost făcut de Meltem Taşkıran. Am înregistrat majoritatea pieselor împreună, iar din cele 20-25 de melodii rezultate, 10 au fost incluse în acest al șaselea album.
AI REALIZAT UN VIDEOCLIP PENTRU PIESA „HALA SICAK/ÎNCĂ FIEBINȚI” DE PE ALBUMUL 6. NE POȚI POVESTI DESPRE POVESTEA PIESEI? CUM AU DECURS FILMĂRILE PENTRU VIDECLIP?
„Hala Sıcak” este una dintre piesele create în timpul acestui album. Este o melodie foarte lentă și emoțională. Un alt prieten de la universitate, Kamil Çıplak, care este textier, compozitor și poet, a contribuit la el. I-am spus: „Poți să scrii un fragment rap, un rhyme?” Și a scris ceva foarte frumos. I-am zis că trebuie să-l citească el, pentru că, deși rap-ul este la modă, nu voiam să par că încerc să fac rap. Cred că a ieșit foarte bine. Toate videoclipurile pieselor de pe acest album au fost regizate de Can Katipsade și ÖzgeMine Katipsade. Îmi place să lucrez cu prietenii mei, cu oameni alături de care creez. Am mare încredere în viziunea și talentul lui Can Katipsade ca regizor.
ÎȚI DESCRII ALBUMUL 6 CA FIIND O „PERIOADĂ DE MATURITATE”. DE CE ÎL NUMEȘTI AȘA?
Pe măsură ce înaintezi în vârstă, fiecare nouă creație devine, de fapt, următorul tău album sau piesă de maturitate. Acest lucru are legătură cu caracterul, personalitatea și experiențele trăite. Ele se reflectă în creațiile tale. Poate am mai spus și despre un album anterior că este o perioadă de maturitate, pentru că creștem, învățăm lucruri noi. Viața se reflectă în mod natural în cântecele noastre. Piesele pe care le creez acum mi se par reprezentative pentru perioada actuală a vieții mele. 20 de ani nu reprezintă o perioadă exagerat de lungă, dar nici scurtă. Înveți multe, trăiești multe.
ȘTIM CĂ ÎN ALBUMUL TĂU AI FOLOSIT SUNETE DIFERITE ȘI CĂ AI SCRIS VERSURI ÎN TURCĂ PENTRU PIESA „BEHET GHOL MİDAM” A CÂNTĂREȚULUI IRANIAN MOHSEN YEGANEH, TRANSFORMÂND-O ÎN „BİZİ UNUTMA/Nu ne uita”. CE REACȚII AI PRIMIT?
Da, una dintre piesele albumului este „Behet Ghol Mídam” a lui Mohsen Yeganeh. I-a plăcut foarte mult versiunea cu versuri în turcă și chiar m-a întrebat ce povestesc în ele. Am abordat piesa dintr-o perspectivă puțin diferită. Mi-ar plăcea mult să cântăm împreună pe scenă, dar încă nu s-a întâmplat, pentru că el este în turneu în Europa. Cânt și versurile în farsi pe scenă. Videoclipul a fost regizat de Can Katipsade, iar styling-ul a fost realizat de Sena Seçen. Videoclipul, filmat în Sirkeci, spune o poveste de epocă care începe cu un tren și abordează tema reîncarnării.
ȘTIM CĂ, PE LÂNGĂ MUZICĂ, AI ȘI O CARIERĂ ÎN ACTORIE. AI JUCAT ÎN MULTE PROIECTE IUBITE DE PUBLIC. EXISTĂ VREUN NOU PROIECT DE SERIAL LA CARE LUCREZI ÎN PREZENT?
După cum am spus, actoria, serialele și filmele au fost o experiență în care m-am trezit implicat dintr-odată. Dar în acești 20 de ani, mi-a făcut o mare plăcere. Călătoria începută cu „Aşk Oyunu/Jocul Dragostei” acum 20 de ani a devenit un dar valoros, mai ales că serialele turcești au început să fie vândute în lume. Producții precum „Kimse Bilmez/Nu știe nimeni” și „O Hayat Benim/Bahar: Viață furată” mi-au oferit șansa de a-mi face cunoscute atât actoria, cât și muzica în întreaga lume. În timpul filmărilor pentru „Kimse Bilmez/Nimeni nu știe”, duetul meu cu cântăreața indoneziană Ayu Ting Ting a rămas memorabil. Acum aproximativ 5-6 ani, acea colaborare a fost aleasă „Duetul Anului”. Datorită serialelor, am susținut concerte în Etiopia și America de Sud. În prezent, prioritățile mele sunt filmul și muzica. Am început să scriu o poveste care îmi este în minte de mult timp și citesc și alte proiecte. Plănuiesc să filmez un lungmetraj în această toamnă. Noile mele proiecte vor fi foarte diferite de personajele pe care le-am interpretat până acum.
TRĂIM ÎNTR-O ERĂ A CONSUMULUI RAPID. CUM AI REUȘIT SĂ RĂMÂI RELEVANT ȘI SĂ AI UN SUCCES DE DURATĂ?
Da, timpul curge acum mult mai rapid și, sincer, asta mă cam amețește. Nu sunt foarte mulțumit de asta. Îmi place să trăiesc viața savurând-o, să creez, să iubesc, să ating. Această viteză face ca viața să devină mai superficială, cred eu. Muzica este și ea afectată; melodiile devin mai scurte, poveștile mai concise. Totuși, o piesă bună, indiferent de stil sau durată, își găsește mereu drumul către inimi. Acum 20 de ani, spuneam că nu există o rețetă pentru a rămâne relevant. Dar dacă după 20 de ani sunt încă recunoscut și cântecele mele sunt ascultate, înseamnă că am devenit durabil.
EȘTI UN BĂRBAT ATRĂGĂTOR, AI SUCCES ATÂT ÎN MUZICĂ, CÂT ȘI ÎN ACTORIE, DAR NU TE VEDEM DES ÎN PRESA DE SCANDAL. CUM REUȘEȘTI ASTA?
Să fii sau nu în atenția presei de scandal este o alegere. Eu nu sunt genul care să cheme paparazzi acolo unde merge. Dacă vreau ca un proiect să fie cunoscut, dau eu informațiile necesare. Evit locurile unde se adună presa de scandal și, în general, nu sunt foarte interesat de acest subiect. Așadar, nu trebuie să fac un efort special pentru asta.
DACĂ AȘ SPUNE „MUZICĂ SAU ACTORIE?”, CE AI ALEGE ȘI DE CE?
Muzica este prima mea dragoste. Este domeniul în care mă simt cel mai liber, în care pot fi cel mai mult eu însumi. Într-un serial sau film, mai multe persoane au dreptul să te ghideze, dar în muzică ești complet liber. Totuși, plăcerea de a lucra în echipă în actorie este unică. Sper să nu fiu nevoit vreodată să aleg; ambele au un loc special în viața mea.
ÎȚI MULȚUMIM CĂ AI PARTICIPAT LA ACEST INTERVIU ȘI ȚI-AI FĂCUT TIMP PENTRU NOI. ÎN FINAL, CE AI DORI SĂ LE TRANSMITI CITITORILOR NOȘTRI?
Mulțumesc „Haber Caddesi” și publicului. Acest interviu a fost ca o recapitulare a ultimilor 20 de ani pentru mine. Urmează filme de cinema și un proiect de serial. De asemenea, concertele noastre, care au început cu un turneu în regiunea Egee, continuă. Plănuim să transformăm această călătorie într-un documentar. Sper ca publicul să se bucure de el.
Interviu realizat de: Alper Ergez
„Îmi pierd ziua urmărind noi tristeți,
Uneori cad în râu, chiar înaintea frunzelor de toamnă.
În fața unei inimi fără uși, ai aștepta, spune-mi?
Credeam că, odată speranța pierdută, umbra ta va dispărea tăcută.
Rănile mele sunt încă fierbinți, pe măsură ce se răcesc, mă vor durea și mai tare.
Așteaptă, am spus, lasă crusta să cadă de la sine.
Nu, trebuie s-o smulg eu însumi, ah.
Ai căzut, ai devenit vis, din cele mai adânci, te-am sărutat pe orizontul ochilor tăi.
Am căzut spre orizont, tras de gravitație, m-am speriat de cutremurul tău.
Sunt risipit, vagabond, uneori nu mă mai știu.
Din loc în loc, din cauza rătăcirii mele, mereu amân totul.
Întinde o mână, hai, dă-mi o mână, că sângele și sudoarea curg din mine.
Parcă aș fi la izvorul Kevser, ca un gheizer, transpir din cauza ta.
Nu văd, nu văd, nu văd, sarea transpirației mi-a intrat în ochi.
Sunt sleit de această melancolie, mi-a ars sufletul, nu ochii.
Lipsa de simțire a fost o fugă de șacal, lipsa ta – un cuțit prea fierbinte.
Zburând jos, avionul perfid a lovit cu zgomot în pieptul meu.
Mi-ai înfipt cuțitul drept în inimă, am privit rana și sângele curge.
Am gustat veninul șarpelui tău, credeam că viața mi se topește.
Vine clipa când viața se topește, vine clipa când bănuiala mă copleșește.
Să cadă crusta de pe rană, ard, dar parcă mă entuziasmează.
Rănile mele sunt încă fierbinți, pe măsură ce se răcesc, mă vor durea și mai tare.
Așteaptă, am spus, lasă crusta să cadă de la sine.
Nu, trebuie s-o smulg eu însumi.
Rănile mele sunt încă fierbinți, pe măsură ce se răcesc, mă vor durea și mai tare.
Așteaptă, am spus, lasă crusta să cadă de la sine.
Nu, trebuie s-o smulg eu însumi.„
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 
Comentarii despre articol