„Am fost atemporali de la început
Credeam că ne va fi mereu bine
Niciun compliment nu e de ajuns
Dacă nu faci să se simtă.
Lacrimi vărsate în zadar
Nu voi mai fi niciodată tristă
Ești drăguț, vei găsi pe altcineva
Nu-ți face griji.

Am răbdat, m-am ținut să nu plec
Nu vreau să te rănesc, crede-mă
Dar ai pierdut, oricât ai ascunde adevărul
Fiecare atingere e mai distantă
Totul pare frumos, dar urmele trecutului nu dispar
Răceala ta îmi fură somnul, dar inima mea acceptă
Dacă-mi privești ochii, ai grijă, să nu cazi în abis
Spune, oare te vor iubi ca mine?

Am fost atemporali de la început
Credeam că ne va fi mereu bine
Niciun compliment nu e de ajuns
Dacă nu faci să se simtă.
Lacrimi vărsate în zadar
Nu voi mai fi niciodată tristă
Ești drăguț, vei găsi pe altcineva
Nu-ți face griji.

M-am pierdut lângă tine, mintea-mi e în haos
Îmi voi găsi drumul, m-am obișnuit
Mi-ai depășit răbdarea demult, și totuși
Nu mai vorbi, să se termine de la început
Acum lasă-mă în pace
Chiar dacă inima mea bate pentru tine
Mă poate face să plâng brusc

Totul pare frumos, dar urmele trecutului nu dispar
Răceala ta îmi fură somnul, dar inima mea acceptă
Dacă-mi privești ochii, ai grijă, să nu cazi în abis
Spune, oare te vor iubi ca mine?

Am fost nepotriviți de la început  
Credeam că vom rămâne mereu bine
Niciun compliment nu e de ajuns
Dacă nu faci să se simtă.
Lacrimile vărsate în zadar
Nu voi mai fi niciodată tristă
Ești drăguț, vei găsi pe altcineva
Nu-ți face griji.”