„De mult timp, totul în juru-mi arde, în frigul tău.
Mările n-au nicio importanță, oricum te frământă întunericul.
Poate n-ai auzit niciodată,
Poate nici n-ai băgat în seamă, nu știu, nu știu.
Vorbitul e inutil,
Parcă n-am tăcut deja, fără sens, nu mă mai necăjesc.
Și ce, și tu te-ai cufundat în adâncuri?
În final, și eu m-am trezit din
Visele mele.
Și tu te-ai cufundat în adâncuri?
În final, și eu m-am trezit din
Visele mele.
La final, iată-ne aici, complet singuri, pe cont propriu.
Am vrut atât de mult, dar n-am fost niciodată la fel,
Am avut aceleași obstacole.“
Penultima din playlist
Reclame
Reclame
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 