„Am pus o scrisoare în buzunarul hainei tale
N-am avut curajul să-ți privesc ochii
Am spus cuvinte rele, pe multe nu le-am gândit
Aș fi vrut să le pot lua înapoi pe toate
Îmi spuneai mereu că vorbele zboară, scrisul rămâne
Nu te uita la cuvintele mele
Îmi spuneai mereu că iubirea e ceea ce contează, trandafirul meu
Restul e doar poveste
Dacă te aduce drumul, vino să vezi
Cât de mult regret, ard, vai mie
Îmbrăcat la patru ace
Nu te uita la starea mea, totul e un dezastru
Dacă te aduce drumul, vino să vezi
Cât de mult regret, ard, vai mie
Îmbrăcat la patru ace
Nu te uita la starea mea, totul e un dezastru
Ai găsit scrisoarea? Sau ai rupt-o și ai aruncat-o?
Spune-mi, ce a mai rămas din noi?
Îmi spuneai mereu că vorbele zboară, scrisul rămâne
Nu te uita la cuvintele mele
Îmi spuneai mereu că iubirea e ceea ce contează, trandafirul meu.
Restul e doar poveste
Dacă te aduce drumul, vino să vezi
Cât de mult regret, ard, vai mie
Îmbrăcat la patru ace
Nu te uita la starea mea, totul e un dezastru
Dacă te aduce drumul, vino să vezi
Cât de mult regret, ard, vai mie
Îmbrăcat la patru ace
Nu te uita la starea mea, totul e un dezastru.”
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 