Azi este despre Leila!
Povestea ei a început într-o zi de școală primară când am venit plângând la mama și la tata pentru că domnul învățător a cerut colegilor să vorbească despre frați și surori.
A fost momentul în care mi-am dat seama că nu aveam despre ce să vorbesc și tristețea s-a transformat în cea mai importantă dorință.
Cel de sus a avut grijă de dorința mea și a venit pe lume Leila.
Trecând peste faptul că, pe vremea când era încă în căruț, era să o înec cu o bomboană, ani buni am crezut că sunt un model bun pentru ea! Mai ales când, fiind vremurile „Cântarea României„, mă pregăteam de zor pentru „Miorița„ și „Toma Alimoș„ și am constatat că Leila știa pe de rost mare parte din balade, iar o vecină i-a atras atenția mamei că este prea mică și e periculos să învețe pe de rost atât de mult.
Era totuși mai mare decât în această fotografie! 🙂
În timp, mi-am dat seama că rolul meu de soră model se cam termina acolo pentru că Leila este sora perfectă.
Cred că este cel mai bun om din lume! Deșteaptă și frumoasă!
Între noi fie vorba, mie îmi lipsește mereu câte ceva. Nu reușesc să fiu omul perfect.
Leila are mereu o vorbă bună pentru toată lumea. Și răbdare. Și înțelegere.
Nici cuvintele nu mi le mai găsesc. S-au adunat toate în inimă, să o țină în frâu pentru că azi bate mai tare.
Sunt cea mai norocoasă pentru că Leila îmi este soră!
La mulți ani, om frumos, deștept și bun! Să ai parte de sănătate, de o viață minunată și să fii înconjurată de oameni care te merită.
Să găsești cele mai frumoase culori (și verde, verde, verde), să ne bucurăm și noi de ele, aici, pe blog, la cafeaua din minunatele cești pictate de tine.
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 