„Tu ești vestea mea bună,
ești speranța mea?
Cine a spus că a trecut anotimpul
și ceea ce se vede în zare e zăpada?
Nu mă întreba „A câta primăvară?„
În inima mea obosită este emoția dragostei.
Eu sunt așa când vine primăvara
sau primăvara vine când eu sunt așa?
Și-apoi, ce legătură are cu tine?
Sigur că e primăvară pentru că eu sunt așa.
Pentru că, de când mâinile mele te-au atins,
au înmugurit toate ramurile iernii.
Tu ești vestea mea bună,
ești speranța mea?
Oricine și orice ar spune,
ia-mă, îmbrățișează-mă.
Uită primăverile trecute, iubite.
În sufletul meu e doar dragostea ta.
Eu sunt așa când vine primăvara
sau primăvara vine când eu sunt așa?
Și-apoi, ce legătură are cu tine?
Sigur că e primăvară pentru că eu sunt așa.
Pentru că, de când mâinile mele te-au atins,
au înmugurit toate ramurile iernii.”
CANDAN ERÇETİN