Avem o melodie descoperită de o cititoare într-o secvență de serial.

Mă bucur să o aduc pe blog împreună cu textul tradus.

Mi-a plăcut. Sper să vă placă.

„De multă vreme ard cu totul

în răceala ta.

Întoarcerea către mări nu se poate

căci grija ta e întunericul.

Poate că nici nu ai auzit, poate nu ți-a păsat.

Nu știu, nu știu.

Vorbele sunt inutile,

așa cum și tăcerea ta era fără sens.

Nu voi întrista, nu voi fi trist.

Și tu te-ai cufundat cel mai adânc?

Până la urmă, m-am trezit din acele visuri.

Până la urmă, suntem aici, singuri.

Atât de singuri.

Chiar dacă am fost foarte bine, n-am existat deloc.

Ne-am confruntat cu aceleași lucruri.

Și tu te-ai cufundat cel mai adânc?

Până la urmă, m-am trezit din acele visuri.„