La cafeaua de dimineață fredonam această melodie.
Se și potriveau câteva versuri cu lipsa și întoarcerea de pe/pe blog…
„Când nu-ți scriu, literele sunt italice, cuvintele se încovoaie,
Propozițiile sunt inversate, toată muzica tace…
Trebuie să înțelegi: fără mine, se poate, dar fără tine, niciodată…„
Lipsesc, când și când, dar voi sunteți mereu aici și vă mulțumesc din suflet pentru susținerea constantă și necondiționată.
Zic să ascultăm și restul melodiei, apoi să vedem ce mai există pe ordinea de zi a actorilor turci.
„Când te privesc, simt că voi avea o viață lungă.
Vino și adaugă vieții mele câțiva ani.
Când pleci, despărțirea îmbracă armura.
Eliberează-ți dragostea și luptă pe viață cu ea.
Apare un dublu curcubeu când zâmbești ploii.
Vara vine devreme, ghețarii se topesc
când te îndrepți spre mine.
Fii albul negrului meu, respingerea pedepsei mele.
Inima mea nu stă cuminte nici dacă e atenționată.
Să fim noi doi, singuri, împotriva lumii.
Când nu-ți scriu, literele sunt italice, cuvintele se încovoaie,
Propozițiile sunt inversate, toată muzica tace…
Trebuie să înțelegi: fără mine, se poate, dar fără tine, niciodată.
Apare un dublu curcubeu
Când zâmbești ploii.
Vara vine devreme, ghețarii se topesc,
Când te îndrepți spre mine.”
Versuri/Muzică: Murat Güneş
Interpretare: Buray
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 
Comentarii despre articol