Dormi la pieptul meu, dragostea mea,

fără griji, profund.

Eu sunt responsabilul liniștii

care zâmbește pe chipul tău gingaș.

Îți amintești cum am plecat amândoi deodată.

Eram epuizați cu adevărat.

Dar dacă vor veni brusc nori negri?

Te rog, să nu plece nimeni din această casă,

nimeni să nu părăsească pe nimeni în această poveste.

Să fie infinit fericit,

Să ne acopere rugăciunile mele

Să nu ne fie frig de dor.

Ah, moartea e minciună,

Despărțirea, grea.

Dacă te va răni vreodată,

Acest bărbat, să plătească…