Din interviul lui MURAT YILDIRIM pentru HELLO! Turcia.

***Pentru mine, cea mai importantă e liniștea. Dar există realitățile vieții. Nu este totul mereu cum ȋți dorești. Iată că atunci se activează parola „Fii calm!„

***Ce am fost la cinci ani, sunt și acum, același Murat, doar că greșelile comise și greșelile față de mine ȋnsumi ȋn trecut, m-au maturizat mult și repede. Acum trăiesc cele mai fericite zile ale vieții mele. İmane mi-a fost dată drept cel mai mare dar al bunei mele intenții.

***Căsnicia decurge minunat. Desigur pentru aceasta ȋi sunt dator Imane-ei. Dragostea este poate o dorință, poate reprezintă hormonii secretați la prima ȋntâlnire. Dacă nu se unește cu iubirea, este condamnată la pieire. Iar când se unește, devine dragoste adevărată.

***İmane este o soție minunată. Ȋn trei ani, nu m-a necăjit nici măcar o dată. Iar noi, ne iubim unul pe altul la nebunie.

***Ceea ce am ȋnțeles este că ȋn căsnicie nu e valabil să iubești puțin. Nu e posibil să iubești pe jumătate. Trebuie să iubești la nebunie pentru o căsnicie fericită. Și desigur, să fii cu omul potrivit.

***Cel mai mare examen al vieții mele, a fost buna mea intenție. Atât cele bune, cât și cele rele din viața mea au fost legate de modul cum mi-am gestionat buna mea intenție. Mult timp, nu am putut gestiona și atunci am trait cele mai mari dureri ale vieții mele.

***Se spune că trăim ȋntr-o lume unde câștigă nu cei buni, ci cei ce joacă bine. Cred că este o vorbă spusă fără a se gândi profund. De cele maı multe ori, procesul și răbdarea ne arată că finalul nu e chiar așa.
*****
Ȋntrebat dacă ȋși face autocritică atunci când vizionează ce a filmat, acesta a răspuns:
La filmarea scenelor, sunt ȋntr-o permanentă căutare. Altfel, nu aș avea niciun aport. Dar niciodată nu mă pregătesc dinainte. Memorez la platouri ce e de memorat. Fără autocritică, nu m-aș dezvolta. Ca ȋn orice din această viață, nu-i așa?


Ȋntrebat dacă e pasionat de muzică și ce alte ramuri ale artei ȋl preocupă, acesta a răspuns:
Actualmente mă preocupă doar arta „RAMO„, nu am timp de altceva. Dar descopăr la mine atâtea și atâtea noutăți, ȋncât aș vrea să le fac. Vom vedea.
Ȋntrebat ce profesie și-ar fi dorit dacă nu devenea actor, acesta a răspuns:
Aș fi profesat cu drag orice ȋn domeniul artei: scriitor, regizor, muzician.
„Revederea cu publicul, după o pauză de trei ani trebuia să fie foarte emoționantă, dar și stresantă pentru mine. Așa a și fost. Publcul urma să mă vadă pentru prima oară ȋntr-un astfel de rol și ar fi putut exista prejudecăți.
Dar, ȋncă de la difuzarea fragmentelor, a considerat că mă prinde rolul.
Am considerat că este un rol potrivit pentru mine ȋncă de la citirea scenariului.
Dacă ai acceptat scenariul plăcându-ți, multe dificultăți devin mai ușoare.
Eu nu mă implic ȋn niciun proiect al cărui scenariu nu-mi place. Cu Ramo am ȋnceput plăcându-mi foarte mult și așa continuă.„
Descoperă mai multe la VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Mulțumim!
ApreciazăApreciază