Can: Avea trupa un album acustic. Era favoritul meu.
Sanem: Trebuie să am CD-ul. Cred că l-am pierdut!
Can: La mine e sigur. Dacă vrei, ți-l dau.

Sanem: Să mă ridic un pic. Mai stau și în picioare…
Can: Sanem, eu îți sunt dator cu scuze.
Sanem: Ce scuze?
Can: Știu totul.
Sanem: Ce știi?
Can: Contractul de asociere, faptul că zilele trecute, când ai venit, trebuia să fie în dosar și într-un fel nu a mai fost, petrecerea de ziua ta, cadourile, etc…
Sanem: Mie așa mi s-a spus. Credeam că tu…
Can: Știu, știu… Știu, Sanem.
Sanem: Am crezut că tu ai făcut și am fost foarte fericită. Am fost atât de fericită, m-am emoționat atât de tare încât am crezut că m-ai iertat.
Știu, e foarte greu, dar mi-am făcut speranțe. Și am încercat să-ți explic situația…

Can: Știu totul. Nu am crezut în tine. E vina mea.
Nu plânge…
Să închidem subiectul acesta și să nu mai vorbim despre el niciodată.
Să-l lăsăm în trecut…
Sanem: Știi ce-mi doresc cel mai mult? Să o luăm de la început. Nu se poate să o luăm de la început?
Tu ești foarte valoros pentru mine.
Can: Așa ești și tu pentru mine.
