Esma: Nu mai râdeți. Nu e amuzat. Și-așa m-ați dus acolo…
Faruk: Mamă, rămâi măcar în noaptea asta aici. Uite, te duc eu mâine dacă vrei. Promit.
Cor: Mulțumim foarte mult, domnule Garip.
Garip: Pentru nimic. A trecut…
Dilara: Mătușa avea dreptate. Dacă noi am râs atât de mult… Cine știe cât ne vom distra pe viitor, doamnă Esma!
Fikret: Asta e sigur. Încă o aventură grație mătușii. Nu-i așa?
Esma: Gata, ajunge. Uitați cât de târziu este! Mergeți sus!
Faruk: Da, se pare că, în situația asta, trebuie să vă fim recunoscători cu toții.
Garip: Eu vă mulțumesc. De cât timp nu o mai văzusem pe Esma… Datorită vouă, am văzut-o.
Esma: Îți mulțumim, Garip.
Garip: Pentru nimic…
Esma: Noapte bună..
Garip. Esma, putem vorbi un pic?
Esma: La ora asta din noapte? Aici?
Garip: De fapt, dragă femeie, eu visam câte și mai câte pentru azi… Dar, ce să facem? Acum suntem aici. Ce era să fac? Dacă te-aș fi sunat, ai fi venit?
Esma: Ha! Tot eu să vin, nu-I așa? Hahaha.
Garip: Esma, Esma, Esma…
Eu, în ziua aceea, am trait un șoc. Probabil că ai înțeles ulterior.
Eu mi-am așternut întreaga viață la picioarele tale, femeie…Mi-am deschis toate ușile. Mi-am deschis întreaga inimă…Am așteptat o viață întreagă acest DA de la tine. Dar nu într-un mediu tensionat și cu plânsete…
De fapt, aici nu e un loc potrivit pentru a vorbi, dar, ce să fac, nu am putut aștepta încă o noapte…
Esma, ce am putut trăi noi din ce am visat?
Dacă ești pregătită… Eu sunt de mult…
Ce zici, pentru împlinirea visului pe care l-am visat o viață întreagă, îmi spui DA?
Esma: Să-l împlinim…
Iubirea ta a venit
și-a făcut
precum păsările
cuib în inima mea.
Viața mea era aidoma iernilor
și s-a tranformat
într-o primăvară fără sfârșit.
Într-o seară
am renăscut cu tine.
Am regăsit ce mi-au furat,
ce mi-au zis să uit,
destinul pierdut.
Chiar de-ar fi să-mi dea povara întregii lumi,
chiar de-ar fi să-mi iasă în cale
uniți, prietenii și dușmanii,
tot nu voi renunța la tine.
Merg cu dragostea și prin foc.
E de ajuns ca tu să mă ții de mână.
Toată lumea e cufundată în păcat,
dar dacă întrebi, ei spun că se numește viață.
Doar ochii tăi nu mint, inocența a rămas în ei…
(Eylem Aktaş – Yüreğimdem Tut/ Ține-mă de inimă (İstanbullu Gelin))
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 