Sanem: Ce bine ar fi fost dacă toate astea erau un vis!
Leyla: Ce ai? De ce plângi? Ești bine?
Sanem: Nu sunt deloc bine. De parcă mi s-ar smulge inima.
Leyla: Sanem venise zilele trecute acasă la dumneavoastră. A adus un dosar, dar era gol înăuntru. Iată actul care ar fi trebuit să fie în acel dosar!
Can: Și mai spui să te iert!
Can: Emre! Ce e ăsta?! Ce e contractual ăsta?!
Asocierea ta cu Aylin?!
Emre: Pot să-ți explic, frate.
Can: Ce să-mi explici?! Cum m-ai trădat?! Cum ați folosit oameni inocenți în jocurile voastre? Ce să-mi explici, Emre?!
Eu nu mai am un frate ca tine!
Sanem: Eu vreau să fiu din nou Sanem de la băcănie. Eram mai fericită când eram la băcănie.
Can: Respect afacerea pe care o aveți cu Sanem, dar interesul ăsta pe care i-l acordați a început să mă necăjească.
Fabri: Nu v-ați despărțit?
Can: Abia ne-am despărțit. Da, dar să o deranjezi, în felul ăsta, de față cum mine, nu-mi place deloc. Bărbații turci sunt mai altfel…. Așa că fiți atent la cum vă purtați…
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 