Süreyya: Ia spune! Spune-mi ceva, haide! Ce treabă ai tu aici? Spune-mi ceva!
Vorbește, femeie!
Süreyya: Nu veni după mine! Nu veni!
Faruk: Tot ce îmi amintesc este că eram rănit și era un plasture pe rană.
Ipek: Omul pare că găsește mereu o cale de acceptare. O vei găsi și tu. Ca și mine.
Süreyya: Nu pot să mă uit la tine. Nu pot să mă uit la fața ta, Faruk.
Esma: Indiferent de ce-a fost, pentru Faruk nu a existat altcineva în afară de tine.
Voce: Süreyya, dragostea iartă și altele mai dure.
Descoperă mai multe la VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
