Süreyya: Iubitule,ce s-a întâmplat?

Faruk: Au dus-o înăuntru…

…

Faruk: Acum putem vorbi? Ce s-a întâmplat acolo?

Garip: Nu știu. Sunt și eu șocat!

Faruk: Doamna Reyhan a vrut să vorbească cu mama la dumneavoastră acasă iar dumneavoastră apăreți tocmai când s-a întâmplat incendiul. Chiar nu aveți nicio idee?

Adem: Unde este mama?

Faruk: Este înăuntru. Au dus-o înăuntru.

Adem: Poți să-mi spui ce s-a întâmplat? Unde erau ele?

Faruk: În casa avocatului!

Süreyya: Să fim calmi, iubitule. Nu am primit nicio veste dinăuntru. Toată lumea este tensionată.

Adem: Ce treabă avea mama acolo? O clipă. Cum a venit mama acolo?

Cum să ia foc? Voi ați chemat-o?

Faruk: Cum adică? Cum adică „Voi ați chemat-o?„ Mama ta i-a trimis mamei un bilet!

…

Eu am pus o întrebare simplă și aștept un răspuns simplu! Este atât de greu?

Adem: Da, o explicație!

Garip: Doamna Reyhan i-a spus doamnei Esma că vrea să vorbească cu ea. Dar era vorba despre o discuție secretă și de aceea a început să caute un loc.

Faruk: Și v-a cerut dumneavoastră, nu-i așa?

Garip: Da.

Faruk: Din câte am înțeles, dumneavoastră nu mai sunteți avocatul acestei familii. De ce v-a solicitat pe dumneavoastră?

Garip: Nu știu. Poate pentru că nu a găsit pe cineva de încedere, nu a găsit pe cineva apropiat, de aceea. Mi-a spus și i-am pus casa mea la dispoziție.

Faruk: Ce ar putea avea mama de vorbit cu mama ta de nu au putut vorbi acasă și s-au dus în pustietatea aia?

Adem: De unde să știu? Și de ce să te întreb pe tine dacă știu?!

Murat: Mamă, mamă. Mama e bine?

Osman: Unde e mama?

Burcu: Tată? Ce treabă ai aici?

Faruk: Liniștiți-vă.

Adem: Care e situația, Profesore?

Medicul: Pentru Esma nu trebuie să vă fie teamă. În seara asta se va putea odihni acasă. Îi voi face externarea un pic mai încolo.

Fiți fără grijă, e bine.

Adem: O clipă. E bine, dar mama?

Medicul: Situația ei este încă critică.

Adem: Cum adică e critică?

Medicul: Nivelul de oxigen e scăzut. Având tensiunea mare, există riscul de a afecta plămânii. Trebuie să o ținem sub supraveghere la terapie intensivă.

Adem: Este un pericol vital sau nu?

Spune ceva,doctore! E în pericol vital sau nu?

Răspunde-mi!

Medicul: Vom face tot ce depinde de noi. Fiți fără grijă. Să depășiți cu bine situația, copii.

Adem: Cum adică „Vom face tot ce depinde de noi.„? O clipă!

Süreyya: Osman! Faruk!

Murat: Frate!

Faruk: Respiră!  Ai la tine inhalatorul?

Burcu: Îl am eu.

Faruk: Gata, a trecut.

…

Adem: Blestemaților!