V-am mai spus că îmi place foarte mult că am reușit să am inspirația necesară pentru a înlesni întâlnirea noastră aici, că savurăm cafeaua împreună sau citim despre unii și despre alții. Sigur că admirația poate naște pasiuni, dar n-as recomanda să fie duse la extrem. Știrile apar, se confirmă sau nu, actorii se iubesc, se ceartă, se despart, se căsătoresc, iar noi trebuie să înțelegem dacă suntem fanii actorilor sau fanii rolurilor acestora. Cred că nu este cazul să privim din același unghi. Actorul e unul, rolul este altul. Dacă vom reuși să facem această distincție, mai devreme sau mai târziu, poate că vom reuși să ne înțelegem mai bine astfel încât să evităm situațiile jenante în care să ne invităm unii pe alții în afara acestui blog. Blogul îmi aparține și este ca o a doua casă. A spune cuiva să nu mai treacă pe aici este ca și când mi-ar goni un oaspete. Am încredere că fiecare dintre voi are înțelepciunea necesară să tolereze opinii, să nu jignească, să nu emită judecăți de valoare.
V-aș fi recunoscătoare să nu jigniți nici cititorii, dar nici actorii despre care scriu. Fiecare are dreptul să fie el însuși, nimeni nu are obligația să fie cum vor alții.
Priviți acest blog ca pe o oportunitate de a evada din activitățile cotidiene, ca pe o cafea savurată când ai cea mai mare nevoie.
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 