Ori de câte ori plouă, ninge și mă cuprinde un fel de melancolie, dar și atunci când sufletul meu exaltă de bucurie, gândul mă duce la melodiile lui Nicu Alifantis. Mi se pare că este singurul ce a reușit să găsească și să transmită muzica poeziei adevărate. Ca și când poeziile respective s-ar fi scris pentru a fi cântate de el. Întorcându-mă în oglinda timpului, ar fi atât de multe de scris despre Alifantis! Dar ce ar însemna cuvintele mele în fața melodiilor care poartă amprenta Alifantis? Vorba lui Nichita: „Ce bine că ești!„. ( https://www.facebook.com/AlifantisOficial/?fref=ts )