Cu o avere cotată la peste 2,7 miliarde de dolari, Oprah Winfrey este una dintre cele mai influente personalități ale lumii. Probabil că este idealul fiecărui om de televiziune. Își permite orice: buget uriaș, exclusivități, invitați pe care alții nici nu-i visează, o viață la un nivel, spiritual și material, greu de atins. Își permite organizarea unor acțiuni caritabile de răsunet, dar și vacanțe memorabile împreună cu echipa sa. În 2009, regina media a cheltuit 800.000 de dolari, luându-și cu ea, într-o croazieră pe Marea Mediterană, aproape 100 de angajați.

Dar tot Oprah Winfrey este cea care prețuiește omenia, înainte de toate , fiind de părere că:

„Toata lumea vrea să călătorească cu tine într-o limuzină, dar tu iți dorești pe cineva care ar lua autobuzul cu tine, atunci când limuzina s-a stricat”.

La 17 decembrie 1996, prin Rezoluția 51/205, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat 21 noiembrie drept Ziua mondială a televiziunii, pentru a marca data la care, în același an, la sediul ONU, s-a desfășurat primul Forum Mondial al Televiziunii (21-22 noiembrie 1996). 

Între a face televiziune în SUA și a face televiziune în România este o mare diferență, dar, în esență, totul pornește de la buget. Aici  🙂 nu e cazul să intrăm în detalii. Averea lui Oprah spune totul în acest sens. Calitățile comune ale profesioniștilor din televiziune, oriunde ar fi ei, în orice colț al lumii, sunt inteligența, demnitatea, seriozitatea, consecvența, pasiunea pentru televiziune. Îi avem și noi pe ai noștri. Nu știu alții cum sunt, nici nu mi-aș permite să-i cataloghez cumva, dar, din punctul meu de vedere, Mirela Vaida întrunește aceste calități. Sunt sigură că ar putea modera orice emisiune, iar reality show-ul este foarte dificil. Cât despre 7 zile din 7 ce să mai spunem?! Noroc că Duminica este Magnifică  🙂 și înseamnă mai mult distracție, detașare de tensiunea din cursul săptămânii și mai ales tensiunea Finalei Săptămânale. Sunt atât de mândră că, de câțiva ani încoace,am privilegiul să colaborez cu Mirela și echipa ei! Chiar dacă doar sâmbăta și în punctele esențiale ale sezonului de reality show. Am ajuns la sezonul cu numărul zece. Nu am pretenția să spun că sunt profesionist în televiziune pentru că nu sunt angajat cu normă întreagă. 🙂 Chiar așa, de ce nu am avut curajul să fiu cu normă întreagă? Și dacă aș fi avut curajul, oare care mi-ar fi fost traiectoria? În viață există și întrebări fără răspuns. 🙂