A trecut ditamai ziua…

… in care puteam sa rezolv ce ma apuc sa fac acum (la 1:30 noaptea!!!), dar de ce as respecta proverbul „Nu lasa pe maine ce poti face azi„?! Nu conteaza ce si cat am de scris. Asta e boala veche. Delasare? Comoditate? Lene? Orice ar fi, nu e de bine, se plateste cu o noapte alba. Mi-am pregatit „combustibilul (nuci, banana, miere de albine, struguri), mi-am asortat (la expresia fetei) ceasca de cafea (musai amara) si hai la drum! Toata lumea poate dormi. Veghez eu la linistea somnului lor. 🙂