„Cine ești?„ m-a întrebat.
I-am răspuns: Nu știu, mă schimb zilnic.
Dansând aici, nu văd o diferență între mine și tine.
„Nu încap în tipare.„
I-am spus:
Uite, stelele sunt eterne, limitele sunt imaginare.
Nu caut cuvinte care să descrie.
Tocmai de aceea cuvintele sunt la fel.
Ne duc departe de noi înșine.
Am venit, voi pleca, mă voi schimba mereu.
Voi trăi din plin această scurtă viață.
Voi fi vânt și voi adia, voi urca spre cer!
Dacă mă vor întreba „Cine ești?„, le voi răspunde doar: „Exist!„.
I-am spus „Vino cu mine. „E rece, dar te vei obișnui„
„Accepți?„ i-am spus. „Accept. Îmi scot etichetele.„ mi-a răspuns.
„Renunț la adjective.”
I-am spus:
Tu și cu mine, doi efemeri cu spirite fugitive.
Ne epurăm din liniile noastre.
Tocmai de aceea de pe buzele noastre
curg aceleași cuvinte!
Am venit, voi pleca, mă voi schimba mereu.
Voi trăi din plin această scurtă viață.
Voi fi vânt și voi adia, voi urca spre cer!
Dacă mă vor întreba „Cine ești?„, le voi răspunde doar: „Exist!„.
Le voi spune doar „Exist!„
Dacă vor întreba „Cine ești?„,
le voi spune doar „Exist.„
Chiar dacă nu îți vor da voie,
spune „Ce bine că!„, „Ce bine că!„
Le voi spune „Ce bine că exist!„, „Ce bine că exist!„
„Ce bine că exist din plin!„
Versuri & Compoziție/Interpretare – Nova Norda
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 