Kadir- Declarația ta o voi lua eu. Desigur, dacă nu e o problemă pentru tine.

Zeynep- Doamne, Doamne, dar ce declarație mai e și asta?

Kadir- Nu se poate aici pentru că nu e o declarație care să fie luată aici. O declarație de luat acasă.

Zaynep- Atunci, spune-mi subiectul. Poate-mi pregătesc apărarea. Poate chem un avocat.

Kadir- Niciun avocat nu te poate apăra. Tu ești condamnată să mă iubești.

Polițist- Lipsește o semnătură în dosar… Pardon.

Kadir- Ce, pardon?

Zeynep- Eu plec. Vorbiți, apoi ne vedem.

Kadir- Bine. Bine. Oricum, în problema aia, te voi ajuta. Nu e ceva de rezolvat aici.

Zeynep- Da, vorbim.

Kadir- Mi-a cerut ajutorul într-o privință.

Polițist- Exact. Am înțeles, frate.

Kadir- Ce ai înțeles?

Polițist- Frate, hai să rezolvăm cu semnătura și vorbim după aceea. Da?

Kadir- Dar ce ai înțeles? Vorbește ce ai înțeles, să știm și noi… Doamne, Doamne…