Versuri: Turgut Uyar
Muzica: Sezen Aksu, Aykut Gürel
„Albul vostru e alb. Cred.
Movul vostru e mov. Cred.
Dumnezeu vostru e mare. Accept.
Poezia voastră e completă
iar fumul mai presus…
Am amorțit cu toți copacii.
Mulțimea ba a fost, ba nu a fost.
Ce am pierdut pe străzi, am găsit în buzunar.
Dar străzile ar fi așa,
Străzile ar fi așa,
Copacii ar fi așa…
Dar voi cum vă numiți?
Nu-mi stricați echilibrul.
Străzile ar fi așa,
Copacii ar fi așa…
Dragostea mea se poate schimba, la fel și adevărul meu.
Am venit de lângă ape până la genunchi
împotriva unei mări cu valuri sclipitoare,
Vă zâmbesc tuturor cu bunăvoință.
Nu mă pot lupta cu niciunul dintre voi.
Spuneți orice ați spune.
Eu voi cunoaște întotdeauna un secret.
Albul vostru e alb. Cred.
Movul vostru e mov. Cred.
Eu sunt exact ca mine.
Eu sunt potrivită Lumii.
Dar voi cum vă numiți?
Nu-mi stricați echilibrul.„
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 