Cafea și muzică

Zeynep Bastık şi Kubilay Aka

Ah, ce dor mi-e de tine!

Dacă ai ști, dacă ai vedea…

Vin toamnele mele

Iar frunza aceea nu va cădea niciodată.

S-au terminat toate, toate s-au terminat,

Toate erau zile pierdute.

Tu singură, eu singur.

Ce și cum ne-a consumat?

Poate că o vom uita

Ca și florile rămase din noiembrie.

O vom pune în caietul cu iluzii spulberate

despre care scriem cântece.

Poate că o vom ascunde

ca și când am deschide un gol în inimă.

Poate că fluviile din noi

vor ajunge într-o zi la mare.

Vom aștepta din nou vara.

Ah, ce dor mi-e de tine!

Dacă ai ști, dacă ai vedea…

Vin toamnele mele

Iar frunza aceea nu va cădea niciodată.

Ploile mele te așteaptă

Nu se vor opri niciodată.

Vor trece apoi șapte primăveri

Iar acea vară nu va veni niciodată.