Cafea şi muzică

„Femeia de zăpadă„- Kenan Doğulu

„Ar fi de ajuns

dacă ți-aș spune că te-am scris în fiecare zi a mea?

Ar fi de ajuns

dacă ți-aș spune să fii noaptea mea, să fii dimineața mea?

Ar fi de ajuns

dacă aș vorbi mereu despre tine în cântecele mele?

Ți-ai dori? Ți-ar plăcea?

Inima ta supărată și tristă, ar iubi din nou?

Dacă ți-aș spune să fii apa mea, să fii pământul meu,

te-ar convinge?

Tuturor le pari rece precum o femeie de zăpadă.

Știu, te-aș putea încălzi, te-aș putea topi dacă ai vrea.

Dacă te-aș putea prinde într-un loc doar al nostru, crede-mă, n-aș sta…

Ar fi rău dacă ți-aș vindeca rănile săruntându-le?

Ți-ai dori?

Inima ta nu și-ar dori să aparțină cuiva?

Să strige că iubește?

O lume în doi e un vis?

Nu ar merita?

S-ar termina?

Dacă m-aș trezi în brațele tale,

Nu s-ar termina această incertitudine?

Inima mea spune că e sigură, dar jurământul tău…

Nu ar fi păcat de noi?

Ar fi rău dacă ți-aș vindeca rănile săruntându-le?

Dacă aș fi al tău…

Dacă te-aș îmbrățișa…

Dacă te-aș încălzi…„