Îndrăgita actriță Nurgül Yeşilçay a acordat un interviu jurnalistului Hakan Gence de la cotidianul Hürriyet.

Am spicuit câte ceva și pentru blog.

Când vei privi în urmă, cum îți vei aminti de anul 2020?

Anul acesta, în întreaga lume, am fost precum eroii unui serial de groază despre care nu știam câte sezoane va dura. Vorbind despre carantină, vaccin, mutații, ne-am trezit stand precum bătrânii aceia din filme care-și lasă averea servitoarelor. În trecut, ne dădeam peste cap acasă spunând „copiii trebuie să stea departe de tablete și telefoane, acum le dăm forțat ca să primească educație. A fost un an al schimbării obiceiurilor. Tot ce știam că e corect, ni s-a spus că e greșit. Am ajuns să nu mai mâncăm și să nu ne mai distrăm împreună. Am ajuns să nu ne mai îmbrățișăm, să nu ne mai putem duce la cinema, să nu mai mergem să ne distrăm și să râdem la teatru. Din păcate, 2020 a fost anul în care am renunțat la visuri. Iată că anii pe care i-am trait până acum au fost frumoși cât să ne putem face visuri.

Dar de la 2021 ce așteptări ai?

Reclame

Cred că întrebarea ar trebui să fie „Ce așteaptă 2021 de la noi?„. Pe măsura trecerii timpului, suntem într-o lume tot mai digital. Voi putea ține pasul cu aceasta? Crede-mă că nu știu. Acum urmăresc cu curiozitate ceea ce se întâmplă. Pentru 2020, urarea mea a fost aceea ca să fie cel mai sănătos, cel mai fericit, cel mai prosper. Zic ca anul ăsta să nu mai am nicio urare!

De ce ți-e cel mai dor?

Mi-e dor să stau de vorbă, într-o stradă aglomerată, privind în ochii oamenilor.

Aveți un plan special pentru noaptea de anul nou?

Ne vom teleporta în nopțile de anul nou ale copilăriei, vremurilor vechi și vom copia o astfel de noapte. Sper ca în acest nou an să ne fie bine tuturor. Vom fi în fața ecranului pentru că proiectul nostrum digital, pe care l-am filmat în vară, ‘Vahşi Şeyler/Niște Sălbatici’, va fi pe platforma digital Exxen din noaptea de anul nou.

Ne povestești o amintire de neuitat din viața ta profesională?

Am o amintire de neuitat de la Festivalul de Film Cannes 2007. Martin Scorsese era pe scenă. Ascultam ce spune. Erau cam o mie de persoane în sală. Filmul nostru fusese proiectat cu o zi în urmă. M-au recunoscut în sală și mi se luau interviuri. La un moment dat, cei ce-mi luat interviuri, m-au lăsat și au plecat. Apăruse Tarantino cu Didem Erol la brat. Un pic mai încolo a apărut George Clooney și aceeași grămadă de reporterı, l-au lăsat pe Tarantino. Ni s-au intersectat privirile și în sinea mea am spus: „Taro, cam despre asta e vorba…„

Cum privești noua generație din prisma actorului cu studii în domeniu? Ce actori îți plac?

Am spus-o întotdeauna, țara noastră are mulți actori buni. Îmi plac mulți.

De pildă…

Binnur Kaya, Demet Evgar, Merve Dizdar, de când am văzut-o la teatru. Apoi, Neslihan Atagül, Hazal Kaya, Engin Günaydın… Mai sunt nume, dar nu-mi vin acum în minte…

Reclame