Azi am întâlnit, cu totul întâmplător, imagini de la evenimentul care s-a organizat în Israel în cinstea actorilor Özcan Deniz şi Aslı Enver.

Excepționale imagini, minunați actori.

„Nu mă ține degeaba în inima ta,

Nu mă lua în brațele tale,

Eu nu pot rămâne acolo.

Râzi și tu, distrează-te,

Nu rosti cuvinte triste.

Ce e viața, la urma urmei,

Decât o întâlnire de moment?

Lalala la și eu sunt așa,

Lalala la, eu sunt mereu așa.

Nu mă întorc în trecut,

Sunt supărată.

Sunt mai puternică cu lacrimile mele,

Cu greșelile mele.

Nu mă chema pe drumul tău,

Drumul meu e altul,

Locul în care plec e altul,

Dealurile mele sunt altele.

Pot arde în întuneric,

Pot sta în gol.

Eu nu cad!

Sufletul meu are aripi.

Pot pleca așa cum am venit,

Pot renunța la dragoste,

Nu am lanț la gât.”

*****

„Nu râvnesc la înălțimi,
Nici la bani.
Doar tu contezi, dragoste, în viața mea
Nu aș suporta o lacrimă în ochii tăi,
Nu aș putea.
Nici dorul și nici iubirea pentru tine
Nu se vor termina pe acest drum.
Doar tu, dragoste, trebuie să exiști viața mea.
Sunt de acord, acesta e ca un foc…
dar să nu te atingă.
Tu ești dintre cele mai puține, dar multe greșeli ale mele,
Ah, tu,
În ciuda a tot, ești binele din păcatele mele.
Ah tu,
pentru care ard nopțile
și adorm cu dorul mirosului tău…„