VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA

„De ți-ai scoate noua mască încruntată

și m-ai seduce,

mi-aș dori ca preț de o clipă

mâna ta să-mi atingă chipul.

Scumpa mea, ia-mi mâinile

topește-le pe tenul rău precum două lumânări.

Arde-mi trupul când curg în tine,

suspină cu mine.

Dacă dragostea este sau nu ascunsă în tine,

o voi găsi, dar

pupilele îți sunt o flacără.

Ia-mă, atinge-mă, ascultă un ah.

Dacă vrei, aruncă-mă, dar ar fi totuna cu o crimă.„

KEREMCEM