Veli: De ce nu ai omorât femeia?
Demir: Am vrut să o omor. Am vrut să o omor, într-adevăr, dar m-a împiedicat.
Veli: Cine te-a împiedicat?
Selim: Adună-te! Din cauza obsesiei de a-i face pe unii să plătească un preț, acum e rândul tău să plătești.
Cemre: Îți strălucesc ochii. Când privești o clădire goală, vezi ceea ce oamenii nu pot vedea. Nu-i așa?
Dar ce vezi când ne privești pe noi?
Zeynep: Existența mea în firma asta va declanșa ceva, dar vom vedea împreună ce va fi.
Asiye: Fiul meu n-a murit. Într-o zi va suna la ușă…
Kadir: Tu ești ea, nu-i așa?
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 
Comentarii despre articol