Din când în când, presa diagnostichează câte un actor de sindromul de care a suferit Meryem Uzeri (fosta Hürrem)- burnout (sindromul arderii complete, suprasolicitare profesională sau oboseală cronică).
Azi este rândul lui Burak Özçivit.
Tolga ASLAN, de la ziarul Güneş, scrie despre actor că a muncit ani de zile fără pauză și ar fi ajuns în situația de a recurge la serviciile specialistului.
Ar fi spus acestuia: „Am obținut în viață tot ceea ce mi-am dorit. Am vrut să beau cafea, m-am dus la Paris. Am vrut să mă plimb, m-am dus în Orientul Milociu. Acum, nimic nu-mi mai face plăcere.„
Mai scrie jurnalistul că soția actorului, Fahriye Evcen, îl sprijină în perioada tratamentului.
Özçivit ar mai fi spus: “M-am însurat cu femeia iubită. Mereu m-a ajutat și mă ajută.„
Starea în care se află actorul ar fi motivul pentru care acesta ar declina ofertele de proiecte.
PS. Sunt convinsă că știrea va fi dezmințită!
VIAȚĂ CU AROMĂ DE CAFEA 
Se vede dragelor că deși pretindeți că sunteți informate nu înțelegeți prea multe din psihologia umană. Când l-ați văzut ultima dată pe Burak? Eu l-am văzut acum cca 1-2ore într-un clip in care felicita cadrele medicale din Turcia pentru lupta pe care o duc cu coronavirusul. Ei bine, Burak nu mai este deloc cel pe care îl știți din KS. Este schimbat total. Slab, îmbătrânit, trist, întunecat, pur și simplu pare de 40 de ani. Vorbiți despre eșecuri în carieră. Nu, cariera nu a eșuat, nu încă cel puțin. Kurulus Osman este lider de audiență acum in Turcia. Deci nu se poate vorbi de eșec. Repet, încă. Adevăratul eșec este în viața personală, intima. De când s-a căsătorit cu nulitatea restaurată, numita Fahriye, acest bărbat absolut superb a decăzut ingrozitor. S-a aruncat îndurerat și dezamăgit într-un mariaj toxic fara sa aibă nici cea mai mica idee despre figuranta care se agatase ca un scaiete de el. A spus-o cu gura lui. Zice că îndrăgostit fiind de ea, nu a căutat, nu a analizat. Eu zic așa: îndrăgostit fiind de Neslihan, topit fiind și îndurerat de imposibilitatea de a fi cu ea,( nu mai explic argumentele, le-am detaliat deja), respins de femeia pentru care a făcut o pasiune, trăind chiar soarta
lui Kemal, in mod paradoxal, s-a refugiat după un an de chinuri, în brațele starletei care pusese ochii pe el demult și cu care avea o relație. După ce s-a căsătorit Neslihan, in vara 2016, a mai așteptat cca 6 luni până să o ceară pe fandosita. Pai daca o iubea așa de mult de ce a așteptat atât și nu a ceru-o mai demult, de ce nu s-a logodit chiar inainte de Nes. Că doar logodna putea să o facă și când filmau. Neslihan a planificat și a făcut o nuntă. O logodna restrânsă era floare la ureche. După ce s-a căsătorit Nes a spus și el că vrea să se căsătorească. Abia atunci și nu mai înainte. Deci, ce a făcut el se cheamă aruncat cu capul inainte, în prăpastie, cu gândul de a scăpa de chinuri. Să nu fiu înțeleasă greșit. Îl ador pe Burak. Este genul de bărbat de care m-aș fi îndrăgostit la prima vedere și iremediabil daca as mai fi avut 20-30 chiar 40 de ani. Este genul meu de bărbat după care am tânjit toată viața. Dar eu am trecut bine de 50 și mă apropii de 60. Așadar, am de partea mea atuul experienței de viață și al studiilor de psihologie. Burak suferă din cauza adevărului pe care l-a ignorat mai mult sau mai puțin constient și de care se izbește neîncetat. Superficialitatea din tinerețe se răzbună. A fost un crai, un Don Juan conștient de atuurile fizice, a umblat din floare in floare și a cules o mătrăgună care l-a adus în starea în care este. Un bărbat care iubește așa cum pretinde, nu poate sa decada atât de mult. Iubirea adevărată este dătătoare de viata, nu te ofileste, nu te usucă. Daca este bine și fericit de ce si-a pierdut lumina interioara și are tristețea întipărită pe chip?. De ce nu radiaza, de ce nu emana siguranță și determinare. Pentru că este prăbușit interior. Repet, nu are legătură cu cariera. Este in top, pe val, (încă). Omul realizează că trăiește într-o minciună cvasi-totala. Singurul lucru care îl ține este copilul. Karan este acum rațiunea vieții lui. Este ceea ce îl mai tine pe linia de plutire. După ce a suportat crizele de gelozie nesfârșite ale paparudei cu aere de diva, după ieșirile ei de țoapă îngâmfată in fata prietenilor, după controlul instituit chiar și la filmări unde s a dus și se duce și cu copilul, in pofida oricărui minim respect față de el ca om și că vedeta autentică, a fost nevoit să suporte și umilințele cauzate de dezvăluirile legate de adevarata infatisare a nevestei lui, restaurată de bisturiul plasticienilor de la frunte până la bărbie și de la o ureche la alta. Aceasta femeie nu mai seamănă mai deloc cu urâta de Necla, este o ființă total artificială și la exterior și la interior. Că să nu mai spun despre momentele absolut jenante de la Cannes unde a fost de un penibil absolut invartindu-se cu gura până la urechi și falfaindu-si rochia de prost gust că să-și arate nurii, in timp ce nimeni dar absolut nimeni nu o baga in seama, ba chiar i-au întors spatele trecând pe lângă ea ca și cum ar fi fost invizibila. Un spectacol mai grotesc și mai umilitor nu cred sa mai fi existat pe covorul roșu de la Cannes. Aproape te simți jenat tu, cel care privești. Ea, in schimb, a continuat să fluture din mâini și să mimeze posturi de diva cu o nonșalanță absolut ridicolă. Te umple de jenă să o vezi cum insista sa fie remarcata și aia, nimic, yoc. Și toate astea au fost disecate de presă și televiziuni in Turcia și, probabil, nu numai. Ca sa nu mai pomenim de internet. Totul este acolo și va rămâne. Umilința și batjocura au fost maxime ptr Burak. Cât să mai suporte și el? A clacat chiar daca nu recunoaște. Rețineți. Orice declarație vizavi de Fahriye și căsnicie pe care a făcut-o sau o va face Burak, trebuie interpretată fix invers. Este mult prea mândru să accepte ca a fost înșelat și trăiește o deziluzie cumplită. Omul este dărâmat din interior, este depresiv, nu are burnout. Tare mă tem pentru el. Este prea sensibil și prea delicat că să reziste la nesfârșit. Nu va recunoaște nimic până in ultima clipa. Este discret din cauza rușinii și dezamăgirii pe care le trăiește. In familia Ozcivit jr se întâmplă lucruri urâte și sunt ținute sub preș. Vizionați clipul de care am vb și o să vedeți cât de rău arata. Și apropo, Burak umbla singur, nu mai vezi nici o fotografie noua cu ei. Ea își face poze singura. Mă întreb cine i le face și cum de nu au nici macar o poza in care sa- i vezi împreună toți trei, chiar și de la distanță? El pretinde că nu are timp pentru că filmează și doar seara sta cu Karan. Cât timp îți ia să faci o poza? Nu, nu. Burak este secătuit de minciunile in care trăiește și de faptul că este obligat sa joace rolul soțului iubitor și monogam in fata unei femei pe care o detesta și pentru care nu are nici o admirație. Vraja a luat sfârșit. Realitatea este greu de suportat.NB. Burak (Ali)cel îndrăgostit din mediocritatea numita ASK SANA BENZER, nu este Burak(Kemal) cel îndrăgostit din KARA SEVDA. Dragostea a semănat cu Neslihan Atagul. Dumnezeu să-i deschidă mintea lui Burak până nu e prea târziu. Bărbații sensibili nu rezista in lanț.
ApreciazăApreciază
Nu ma incanta ideea unui rol intr-un film de epoca,pentru Burak, care desi a facut un rol bun in Suleyman nu de roluri de acest gen are nevoie in filme din genul epic ci romantic, unde dispune de atu-urile necesare pentru a excela.Dar el insusi pare dezinteresat parca, de propria cariera.Nu cred ca vocatia lui majora in viata este aceea de barbat casatorit. Nici nu cred ca asa cum spunea cineva pe forum ca ar fi o inflatie de actori turci, tineri,frumosi si talentati care asteaptaun rol pentru consacrare. Burak mai are multe de spus daca isi revine din „somnul simturilor”.
ApreciazăApreciază
Intuiesc la ce te referi si cred ca avem dreptate.
ApreciazăApreciază
MONICA probabil ca s-a trezit si vede care este realitatea,timpul va demonstra ca multi nu s-au inselat cind au afirmat cite ceva.
ApreciazăApreciază
Vad ca a aparut o stire pozitiva si un proiect f.interesant la orizont care-l poate vindeca de toate angoasele .
ApreciazăApreciază
La parole a été donnée a l’homme pour déguiser sa pensée . „Vorba a fost dată omului spre a-şi ascunde gândurile“ zicea Talleyrand, ministru de externe al lui Napoleon si o spun in completarea ideii potrivit careia Burak va spune orice in afara de adevar. Dar chiar asa sa nu mai aiba chef de nimic si nici macar „femeiaiubita” sa nu-l poata ajuta inseamna ca a trait o mare deziluzie…. In fine grea e viata de artist……
ApreciazăApreciază
Indraznesc o opinie care s-ar putea sa-mi aduca o „ploaie” de reprosuri, sa nu sufere Burak de sindromul „Neslihan”…………
ApreciazăApreciază
Maria nu-ti fa probleme e foarte argumentat ceea ce scrii. Monica, alias Ileana
ApreciazăApreciază
Dacă era mâna adminei, nu mai puteați comenta. Habar nu am de ce apar comentariile anonime. Oricum, nu există niciun nume pe lista celor blocați. Se întâmpla cândva, apoi mi-am amintit că eu răspund de ceea ce scriu, nu de ce comentează sau înțeleg alte persoane. Fiecare e liber să comenteze ce vrea. O seară bună.
ApreciazăApreciază
Nu am avut nicio clipă intenția de a-mi ascunde identitatea … așa s-a nimerit, abia după ce am postat comentariul am observat că apare „anonim”. M-am gândit că adminei nu-i plac comentariile mele și-mi sugerează, discret, acest lucru (dacă este așa o rog să-mi spună direct eu mă retrag fără niciun fel de comentarii). Apoi am postat faptul că sunt eu pentru a verifica dacă apar tot cu „anonim”. Constatând că totul e OK mi-am alungat gândul că aș fi un musafir nedorit.
Eu mă documentez în legătură cu Engin Akyurek și de aceea scriu despre el (și pentru că îmi place foarte mult😆). Am făcut-o pe tag-ul lui Burak pentru că acolo au fost comentarii care m-au „provocat” si in timp ce scriu fac unele conexiuni, divagații … și se pare că tot la Engin ajung (probabil așa voi face și în continuare – atâta timp cât Engin Akyurek va fi actorul meu preferat).
Deși imi plac și alți actori turci (inclusiv Burak) informațiile despre ceilalti le iau de pe acest blog așa că în comentariile mele veți găsi doar reacții la ceea găsesc pe aici.
Și uite că nu rezist ispitei de a comenta unele aprecieri răutăcioase la adresa lui Neslihan Atagul (care are ceva legătură cu Burak, nu-i așa?). Nu știu cine a postat fotografiile cu actrița care strângea gunoaiele (ale ei sau ale altora) dar este evident că dacă ar fi dorit să-și facă publicitate (ieftină) fotografiile ar fi surprins-o in poziții mai avantajoase. Așa că singurul lucru care ar trebui spus este: „Bravo, Neslihan!” și să luăm și noi aminte (comentariile privind ce culoare au sacii, cât e de curat la noi sau in Turcia, cum ar trebui sa fim îmbrăcați atunci când strângem gunoaie, pot fi doar scuze pentru a nu face ceea ce ar trebui să facem cu totii.)
ApreciazăApreciază
Doamna Maria, desi v-ati camuflat identitatea sub protectia”anonimatului” stilul inconfundabil va tradeaza.
ApreciazăApreciază
Kara Sevda fara actori nu ar fi existat, iar filmul nu este o abstractiune, imateriala. Multi actori au trait atat de intens unele roluri incat se pare ca au fost cu adevarat suprasolicitati psihic,inclusiv sentimental ,dar si profesional avand sentimentul ca poate au realizat rolul vietii….Michael Douglas dupa Basic Instinct a iesit din circuit mai mult timp, si a mers la psihologi, dar nu as face nicio paralela cu acest film care a departe de orizontul cultural si etic al Turciei, posibil ca Sharon Stone sa fi fost cauza.La Burak nu cred ca tine nici de brusca constientizare a potentialului sau, (care poate a fost pus in valoare de anumiti parteneri)..Cred ca starea lui psihica actuala reflecta pe langa acel „huzun” specific istanbulezilor (despre care vorbeste Orhan Pamuk in romanul „Istanbul”) respectiv o anume melancolie profunda, vecina cu tristetea, care in cazul lui BO s-a instalat probabil pe fondul sau drept urmare a unor emotii anterioare foarte puternice sau al unui consum nervos foarte intens. Oricum am da-o, cu greu vom afla cauza, el va eluda subiectul. M-am amuzat putin cand am vazut ca desi era vorba despre Burak, am dat-o iar pe Engin.
ApreciazăApreciază
EZGI ASAROGLU ,не получи ли и тя професионално прегряване?
ApreciazăApreciază
BURAK OZÇIVIT , II TREBUIE UN COPIL ! COPILUL II VA ALUNGA TOTUL CARE II FACE RAU ACCTORULUI !
ApreciazăApreciază
Comentariul anterior îmi aparține … sunt Maria.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Gabriela, fiecare avem actorii noștri preferați și e firesc să fie așa. Nu mi-am propus să determin pe cineva să creadă că Engin Akyurek ar fi cel mai bun actor (turc) – el, și nu numai el, are destul de mulți fani în lumea întreagă.
Engin Akyurek este actorul meu preferat (acum) și, din acest motiv, e posibil ca unele aprecieri pe care le fac să fie puțin exagerate dar încerc să fiu obiectivă, adică să văd și părțile bune și cele mai puțin bune (în nici un caz nu aș incerca să „intoxic” pe cineva cu informații false). Ceea ce încerc eu să fac este să aduc în atenția voastră informații și opinii personale despre Engin Akyurek – dacă vă interesează le citiți și luați aminte, dacă nu, nu (și nu e nicio supărare; mai citesc și eu ceea ce se comentează pe acest blog, unele comentarii îmi displac și le ignor, dar pe altele îmi face plăcere să le citesc și să aduc completări – ca acum; se mai întâmplă însă, câteodată, să fiu iritată de unele aserțiuni și să „scap” comentarii care să „sancționeze” unele răutăți).
Tot de dragul adevărului, Engin Akyurek doar a fost nominalizat la premiile Emmy, ceea ce nu e puțin lucru, cred (?) că este singurul actor turc nominalizat la premiile Emmy. Un premiu Emmy a câștigat doar Kara Sevda (filmul, și nu actorii).
În America Latină (dar și în Europa și în țările arabe) s-au bucurat de succes serialele Fatmagul și Kara Para Ask (chiar mai mult decât în Turcia). Ultimul său film, Cocuklar sana emanet, abia a fost vândut, lansarea lui în cinematografe încă nu a avut loc de aceea este prematur să spunem că s-a bucurat de succes. Eu nu am vazut filmul dar bănuiesc ca este un film psihologic („hard”) așa încât nu mă aștept la un succes foarte mare la public (cei care apreciază astfel de filme nu sunt foarte mulți … eu însă, da!) dar sper la aprecieri bune din partea criticilor de film.
Bănuiesc că de un succes mai mare (în Turcia) se va bucura Baska Ihtimal care va fi, se pare, un film romantic (mai „soft”).
În ceea ce privește Olene Kadar, știu că nu s-a bucurat de succes în Turcia, dar turcii nu apreciază filmul psihologic iar Olene Kadar are o tentă psihologică destul de accentuată. Nu este un film prost, nici pe departe, atâta doar că s-a oprit forțat din cauza lipsei de audiență ceea ce i-a scăzut mult din valoare (cred că în afara Turciei s-ar bucura de mai mult succes).
Este evident faptul că Engin Akyurek preferă filmul psihologic dar se pare că acum se pregătește pentru un serial mai „soft” (gen Kara Para Ask). E firesc, are nevoie de ceva cu succes sigur, atât pentru a-și asigura mijloacele de subzistență (să nu uităm că după Kara Para Ask si-a luat o vacanță de 2 ani) cât si pentru a nu risca să devină victima … sindromului burnout (he, he!).
Apropo de sindromul burnout, cred că „burnout” trebuie scris cu literă mică (înseamnă ardere completă) și nu reprezintă numele unei persoane (termenul a fost introdus de psihologul Herbert Freudenberger în cartea sa „Burn Out: The High Cost of High Achievement. What it is and how to survive it”).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Burak Özçivit IL ADOR SI PE EL SI SERIALELE CU EL LE-AM URMARIT
ApreciazăApreciază
Maria, chiar îmi place Engin, Fatmagul e unul dintre serialele mele preferate…dar Olene Kadar a început în ianuarie 2017…și a durat puțin până în aprilie 2017…știu că e un actor foarte popular și apreciez mult că a luat un premiu Emmy, singurul actor turc care a obținut acest trofeu. Filmele de cinema în care a jucat ulterior nu prea au avut succes la turci…dar ultimul lui film s-a vândut în America de Sud, unde e foarte apreciat…și mă bucur!
ApreciazăApreciază
Ați putea să-l scoateți de pe lista celor fără proiecte pe Engin Akyurek? În 2017 a jucat în Olene Kadar, în 2018 în Cocuklar sana emanet și zilele acestea finalizează Baska ihtimal. De dragul adevărului, nu pentru că ar fi ceva rușinos pentru un actor sa mai ia câte o pauză (Engin Akyurek și-a acordat 2 pauze de cate 2 ani după Fatmagul și Kara Para Ask dar asta nu i-a diminuat popularitatea).
ApreciazăApreciază
Așa este, Mariana …dar știi ce cred, apropo de studierea box-oficce-ului…cred că e prea pus la zid…Kardeșim Benim 2 e pe locul 15 din 192 de filme turcești în 2017…Can Feda într-adevăr față de imensa investiție e foarte slab cotat. Cred că turcii l-au pedepsit pentru acea campanie negativă că nu și-a făcut stagiul militar și s-a postat în ținută militară pe instagram…dar foarte mulți actori și nu numai, plătesc ca să nu facă stagiul militar, asta-i legea…filmul e foarte bine realizat, extrem de patriotic după părerea mea și Burak joacă mai mult decât perfect. Și răbdarea mea e fără limite când e vorba de Burak!
ApreciazăApreciază
Nici eu nu cred ca Burak sufera de sindromul Burnout. Despre frumusetea si talentul lui Burak (pentru mine incontestabile), s-a tot vorbit. Burak mai este (din fericire) si posesorul unei mari sensibilitati, lucru care ii aduce un mare plus in exercitarea meseriei de actor. Probabil ca asa zisele insuccese, avute cu ultimele doua productii de cinema coroborate cu terenul sensibil de care am amintit mai sus, l-au condus catre o usoara depresie. Parerea mea este ca nu are motive serioase ca sa fie asa [exceptand pierderile de ordin material pe care i le-a adus calitatea de coproducator si nu de regizor (Burak nu si-a regizat productiile)]. Din curiozitate, am studiat situatia box-office-ului celor mai cunoscuti actori, de ambele sexe, din Turcia. Ei bine, cu mici exceptii, toti au avut suisuri si coborasuri in cariera. Actori de marca au avut, la unele productii, un numar de spectatori format din cinci cifre. Prin comparatie Burak sta chiar foarte, foarte bine! Din acest punct de vedere nu are motive serioase ca sa fie suparat. Am sperat ca il voi revedea in aceasta toamna intr-un nou serial. Daca nu se va putea, o sa astept oricat. Cand este vorba de Burak, rabdarea mea este fara limite.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Faptul că nu va apărea în sezonul viitor…dar încă nu e nimic sigur…nu are nici o legătură cu acest sindrom inventat de presa turcă. Burak a terminat de filmat pentru KS în iunie 2017…sunt mulți alții care stau de mai mult timp fără proiecte…adică fără seriale. Barış Arduç, Engin Akyürek, Kıvanç Tatlıtuğ…toți suferă de sindromul Burnout? Nici ei…nici Burak…e o aberație. Sunt convinsă că nu-i vedem în noi proiecte pe micul ecran, din cauza situației televiziunilor din Turcia…scenarii slabe, salarii mici pentru staruri și muncă peste măsură, care le acaparează viața personală…toți au avut oferte pe care le refuză din aceste motive.
ApreciazăApreciază
Normal că va fi dezmințită!
ApreciazăApreciază
Sper și eu ca vestea să nu se confirme.
Oricât de strălucitoare ar fi viața unui actor nu este întotdeauna de invidiat. Ești prea expus … deși această expunere in cazul său nu a părut a fi forțată.
Probabil ceva este … Burak a avut cu KS un succes de care el însuși a fost surprins. A conștientizat ce potențial are și așteptările față de propria-i persoană au crescut foarte mult. Însă ceea ce a urmat după KS a fost sub așteptările lui ceea ce poate crea o stare de anxietate … De aici și până la sindromul burnout e cale lungă. Burak este tânăr și nu pare a fi suprasolicitat fizic și nici psihic.
ApreciazăApreciază